Noul Tratat European

În acest sens, se introduce un nou sistem de vot în Consiliul de Miniştri, care va da mai multa pondere ţărilor mari ale Uniunii. Astfel, din 2014, calcularea majorităţii calificate se va baza pe sistemul dublei majorităţi, a statelor membre şi a populaţiei. Dubla majoritate se obţine atunci când o decizie este luată prin votul a 55% din statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia Uniunii.

O altă inovaţie se referă la înfiinţarea unui post de ministru de externe european şi unul de preşedinte al Consiliului European. Atribuţiile celor doi nu sunt clar definite şi nu se ştie precis care este persoana care va reprezenta pe plan extern interesele Uniunii.

În schimb, se asigură un rol mai vizibil Parlamentului European. Acesta va avea noi atribuţii privind legislaţia, bugetul Uniunii Europene şi acordurile internaţionale. Prin faptul că se va recurge mai des la procedura de co-decizie în cadrul elaborării politicilor europene, Parlamentul se va afla pe o poziţie de egalitate cu Consiliul în ceea ce priveşte adoptarea celei mai mari părţi a legislaţiei Uniunii.

Documentul va reduce numărul parlamentarilor precum şi comisarilor europeni de la 27 la 12.

S-a introdus Cartea Drepturilor Fundamentale ca parte integrantă a Tratatului European. Marea Britanie şi-a exprimat însă rezerve, legate în special de anumite drepturi sociale, cum ar fi dreptul la grevă, etc.

Tratatul nu face referire la simbolurile Uniunii, steagul, imnul şi motto-ul dar ele continuă să existe în fapt.

Ţările Uniunii Europene au la dispoziţie un an pentru a ratifica noul tratat. Statele membre vor ratifica tratatul prin vot în Parlament, mai puţin Irlanda, care va organiza un referendum.

În privinţa summit-ului de astăzi de la Bruxelles, pe agenda reuniunii sunt incluse migraţia, schimbările climatice, politica energetică şi incluziunea socială.