Noua stângă poloneză

Cunoscutul politician de stânga Robert Biedron a anunţat deja cu luni în urmă formarea noului său partid şi în ultima vreme a realizat un turneu prin Polonia pentru a cunoaşte mai bine doleanţele electoratului. În faţa oamenilor el s-a prezentat ca un soi de vrăjitor. "Închideţi ochii şi gândiţi-vă ce fel de Polonie vă doriţi", a spus el fanilor săi, pe care i-a îndemnat să scrie pe petice de hârtie la ce visează. Din acea listă de vise Biedron a promis că va alcătui programul viitorului partid, pe care îl va implementa ca viitor premier al Poloniei.

Vid pe stânga

Pe scena politică Biedron nu este un necunoscut. Politologul originar din sudul Poloniei, o regiune ultraconservatoare, a fost expert în drepturile omului în cadrul mai multor organizaţii internaţionale şi primul parlamentar homosexual declarat din Polonia. În timpul cât a fost primar al oraşului Slupsk din nordul ţării, el a reuşit să scoată la liman administraţia locală supraîndatorată.

Renumită la nivel naţional a devenit canapeaua sa roşie, pe care o instala pe una din străzile din Slupsk, pentru a-i invita la discuţii pe trecători. Exhibarea homosexualităţii sale i-a şocat pe mulţi. Dar pentru alţii a fost o dovadă de curaj, care l-a făcut şi mai credibil.

Cu ajutorul noului său partid intitulat "Primăvara", Biedron încearcă să umple vidul apărut în partea stângă a eşichierului politic. Agenda socială, care prin tradiţie aparţine repertoriului de stânga, a fost deja de multă vreme preluată în retorica şi programul formaţiunii naţional conervatoare PiS, de guvernământ. Niciuna din grupusculele de stânga nu este în prezent reprezentată în Parlamentul de la Varşovia. Unele sunt încă marcate de trecutul totalitar comunist iar altele nu reuşesc să se impună cu lozincile lor radicale în societatea poloneză, mai degrabă conservatoare.

Împotriva Bisericii

Cu toate acestea, Biedron încearcă. El vrea să "înnoiască peisajul politic" cu ajutorul partidului său, după cum a anunţat duminică pe un stadion din Varşovia, în faţa a circa 7000 de simpatizanţi. Sistemul său se sprijină pe trei piloni: "omul, comunitatea şi un stat demn de încredere". Biedron intenţionează să impoziteze veniturile Bisericii, între care colectele, care în prezent sunt scutite de taxe, şi să desfiinţeze învăţământul religios în şcolile publice. "Nu vom îngenunchea în faţa episcopilor", a declarat politicianul, în aplauzele asistenţei.

De asemenea, Biedron a promis că va face ca oamenii să obţină în maximum 30 de zile o consultaţie la medicul de specialitate de care au nevoie, că va asigura transport în comun şi în cele mai mărunte comune ale ţării şi va introduce o pensie minimă de aproape 400 de euro lunar. În plus, el este pentru liberalizarea restrictivei legi anti-avort şi pentru extinderea dreptului la avort până la a 12-a săptămână de sarcină. De asemenea, pledează pentru legalizarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex şi introducerea orelor de învăţământ sexual în şcolile de stat.

Pe agenda lui Biedron se află şi încheierea socotelilor cu "cei care au adus atingere stâlpilor de rezistenţă ai statului de drept", pe care vrea să-i deferească unui "tribunal de stat". În vizorul său se află guvernanţii conservatori şi patrioţi, care în ciuda criticilor de la Bruxelles şi a procedurii UE de sancţionare a încălcării normelor statului de drept încearcă să implementeze controversata reformă a justiţiei. De asemenea, posturile publice de radio şi TV ar trebui, potrivit lui Biedron, să fie scoase de sub controlul guvernamental.

Înfiinţarea unui partid nou cu doar trei luni înaintea europarlamentarelor s-ar putea dovedi inspirată. Deja cu câteva luni înaintea înfiinţării formaţiunii, Biedron şi gruparea sa încă inexistentă erau creditaţi cu până la 10 la sută în sondaje. Acum el îşi poate extinde baza electorală. Structurile există deja şi ele sunt ajutate de mii de voluntari. Totul este finanţat din donaţii, a asigurat Biedron.

O ameninţare pentru liberali

În mesajul său, Biedron insistă pentru o separaţie între sistemul politic şi cetăţeanul de rând, pe ale cărui interese el vrea să le reprezinte. El critică polarizarea existentă în societatea poloneză şi vrea să pună capăt "războiului polono-polon" între tabăra naţional-conservatoare şi cea liberală.

Pentru el, liberalii, între care principalul partid de opoziţie Platforma Civică (PO), nu constituie o alternativă veritabilă la PiS, fiindcă cele două părţi se combat în loc să propună programe, fiind cele două părţi ale aceleiaşi medalii. Lupta dintre cele două partide mari "nu este lupta sa", de aceea a hotărât să meargă singur pe un drum propriu. Declaraţia sa de război nu este, deci, adresată doar PiS, ci şi opoziţiei liberale.

Aceasta este dezamăgită de poziţia lui Biedron, fiindcă intenţiona, cu puţin timp înaintea alegerilor europarlamentare şi înaintea alegerilor parlamentare din toamnă, să formeze un front comun în faţa PiS. "Robert Biedron ar trebui astăzi să gândească într-un spectru mai larg, nu doar la propria sa carieră", a declarat cu obidă fosta premieră Ewa Kopacz (PO), făcând un apel la "raţiune" adresat "tuturor celor care pun cariera politică proprie mai presus de viitorul Poloniei."

Analiştii anticipează că dacă Biedron va reuşi să atragă de partea sa alegători liberali cu convingeri de stânga, el va slăbi partidele liberale. Opoziţia ar fi astfel şi mai scindată decât este în prezent. Iar PiS, care se află oricum în fruntea tuturor sondajelor, nu va avea decât de profitat.