Budapesta: O resetare a conviețuirii românilor cu maghiarii?

DW: Domnule Remus Ștefureac, toată lumea așteaptă să vadă cum se va raporta noul lider de la Budapesta față de comunitatea maghiară din România. Datele Biroului Electoral Național din Ungaria arată că peste 200.000 de maghiari din România cu dublă cetățenie au votat la alegerile din 12 aprilie din Ungaria. Potrivit sondajelor, aproape 90% dintre ei au votat Fidesz și Victor Orbán. Ce influență va avea victoria zdrobitoare a Tisza și Peter Magyar asupra comunității maghiare din România?

Remus Ștefureac: Cu siguranță va fi o influență importantă pentru că dincolo de schimbarea puterii de la Budapesta vorbim de un partid care a obținut în parlamentul Ungariei o majoritate de două treimi, care îi va permite să genereze schimbări profunde raportat la politicile guvernelor conduse de Victor Orbán, inclusiv la politicile aplicate în statele vecine unde sunt comunități mari de maghiari, cu precădere în România.

Cred că va fi o influență majoră, repet, și ea va fi dată atât de interacțiunea viitorului guvern și a noului premier cu UDMR, aici relațiile nefiind cele mai bune, dar nu putem exclude o schimbare în bine, pentru că și liderii politici ai comunității maghiare sunt reprezentanți aleși care au legitimitate obținută prin vot, prin urmare la un moment dat părțile trebuie să ajungă să colaboreze.

Pe de altă parte, aș vedea schimbarea puterii de la Budapesta și într-o cheie de resetare a relațiilor dintre România și Ungaria cu implicații inclusiv asupra comunității maghiare, pentru că e de așteptat o trecere de la o relație nici măcar de competiție, ci chiar de ostilitate la o relație de cooperare reciproc avantajoasă pe multe domenii, nu doar cele culturale, identitare. Mă refer la domenii strategice de interes între cele două state care evident că vor influența dinamica relațiilor în interiorul României între minoritatea maghiară și majoritate prin programele autorităților de la București în beneficiul cetățenilor români de etnie maghiară.

„Peter Magyar mizează pe limitarea instrumentelor mass-media controlate de Budapesta ca instrumente de propagandă“

De ce s-ar schimba atitudinea majorității asupra minorității maghiare odată cu schimbarea puterii de la Budapesta? În ce fel privirea critică a unei însemnate părți a românilor asupra minorității maghiare s-ar reevalua?

Plec de la o premisă foarte simplă, și anume o monopolizare din păcate în ultimul deceniu, poate în ultimii cincisprezece ani a fluxului informațional și foarte centralizat dinspre Budapesta înspre comunitatea maghiară din România. Toată activitatea de propagandă a instrumentelor mediatice coordonate de guvernul Orbán uneori nu a contribuit la îmbunătățirea modului în care comunitatea maghiară funcționează, activează și interacționează cu majoritatea.

Din declarațiile viitorului premier Peter Magyar am văzut că el mizează pe o viziune ușor diferită, de respectare inclusiv a libertății presei, de limitare a utilizării instrumentelor mass-media controlate de Budapesta ca instrumente de propagandă. Or, din această perspectivă, va fi cumva un spațiu de respirație, de libertate, care va permite o interacțiune bazată pe mai multă încredere între majoritate și minoritate fără a fi determinată de politici statale de influențare a minorității maghiare din România.

Mai multe fonduri bugetare pentru comunitățile maghiare fi o investiție inteligentă a statului român

Statul român a alocat mai puțini bani pentru investiții comunelor, orașelor și municipiilor locuite preponderent de etnicii maghiari, și asta nu de ieri de azi. De ce această inechitate în distribuirea resurselor financiare?

Aici cred că este o responsabilitate evidentă a României de a trata toți cetățenii în mod egal. Sigur, există alocări diferite de resurse nu doar comunităților maghiare, pentru că există tentația de a scoate în evidență o dezavantajare doar a comunităților maghiare, dar acest lucru se întâmplă și în alte regiuni din România. Avem regiuni care au beneficiat de finanțări bugetare mai mari în funcție de apartenența politică a celor care au condus vremelnic, regiuni din Moldova, regiuni din sudul țării. Toate lucrurile sunt mai nuanțate aici, iar a invoca doar criteriul etnic ar fi o eroare. Dincolo de acest lucru, statul român este dator față de toți cetățenii săi, mai ales în acest context al alegerilor din Ungaria care schimbă perspectivele pentru viitor ca statul român, repet, să trateze toate comunitățile în mod echitabil.

Ar fi de asemenea o investiție inteligentă a statului român, pentru că orice creștere a sprijinului acordat mai ales comunităților defavorizate locuite în majoritate de cetățeni de etnie maghiară e un pas înainte. Așa arată un stat responsabil, care-și respectă toate comunitățile, și cred că România, în ansamblu, ar avea de câștigat dacă ar avea o asemenea politică. Aceasta ar fi și o ocazie bună de creștere a încrederii între cele două state.

„Unele sondaje de opinie contribuie la o ostilitate falsă a majorității față de minoritarea etnică maghiară“

Contrar mai multor sondaje și analize sociologice care arată că o mare parte a românilor nu au încredere în maghiari, un sondaj realizat de Nézőpont Institute de la Budapesta, în 2025, arată că vecinii Ungariei, inclusiv românii, au o părere mai bună despre maghiari față de părerea pe care o au maghiarii despre români. Cum comentați rezultatul acelui sondaj?

Lucrurile sunt mai nuanțate, o spun și din perspectiva unei persoane care s-a născut într-un oraș și a învățat într-o școală în care, de exemplu, clasele A și  B erau ale românilor, iar clasa C era formată din etnici maghiari. Noi avem un barometru lunar realizat de INSCOP care dezminte sondajele alarmiste. În plus, am trăit într-o comunitate multietnică în care nu existau conflicte între etnii. Realitatea sociologică este departe de ceea ce spun unele sondaje de opinie care contribuie la o ostilitate falsă a majorității față de minoritarea etnică maghiară.

„Cu cât conviețuiești mai mult cu o minoritate etnică, cu atât reacția este mai favorabilă“ 

Cei mai porniți împotriva comunității maghiare nu sunt românii care trăiesc împreună cu etnicii maghiari, ci aceia, poate cei mai mulți din București și din zonele rurale, care nu au călcat niciodată într-un oraș sau un sat locuite preponderent de maghiari. Mistificările sunt la ordinea zilei, inclusiv din partea unor politicieni.

Aici aveți dreptate și nu e o surpriză, nu se aplică acest principiu al îndepărtării de obiectul pe care îl evaluezi, nu se aplică doar în cazul evaluării relațiilor dintre români și maghiari. Se aplică oricărui subiect, cu cât ești mai îndepărtat de el, cu atât ai tendința de a judeca superficial, poate și în baza manipulărilor politice, în baza dezinformărilor, și mai puțin din experiența personală. Este adevărat, cu cât ești mai apropiat, cu cât conviețuiești mai mult cu o minoritate etnică, cu atât reacția este mai favorabilă.

Există uneori tentația de a expune atitudini izolate, agresive, ale majorității asupra minorității maghiare, așa cum există și tentația exponenților discursului radical de a spune că minoritatea românească din comunitățile dominate de etnici maghiari este marginalizată. Cred că mai degrabă aici este apanajul discursului radical, extremist, care caută voturi facile ușor de obținut prin încercări de radicalizare a opiniei publice, dar care în realitate nu au foarte multă tracțiune. În ultimii 36 de ani, dacă intrăm în adâncimea lucrurilor, nu vom găsi în realitate foarte multe exemple, sunt atât de rare, încât confirmă că relațiile interetnice sunt  bune, nu există derapaje semnificative care să altereze relația dintre oameni, cu excepția exagerărilor și manipulărilor unor lideri care, repet, în goana după voturi facile radicalizează și stimulează conflicte acolo unde ele nu există și realitatea cred că demonstrează acest lucru.  

„Buna conviețuire poate descrie mai bine relația majoritate-minoritate, și nu conceptul de toleranță“

Despre orice minoritate, fie ea etnică, religiosă, sexuală se spune că este tolerată de către majoritate. De ce tolerată și nu asumată? Nu e un concept depreciativ la adresa minorităților, în cazul de față a minorității maghiare?

Aș spune că o bună conviețuire mi se pare un concept mai potrivit și el se aplică din ambele perspective, atât în cazul relației majoritate-minoritate clasică, majoritate românească-minoritate maghiară, cât și majoritate maghiară în comunitățile unde cetățenii români sunt minoritari. Cred că buna conviețuire poate descrie mai bine relația, și nu conceptul de toleranță.

Alegerile din Ungaria le văd în această cheie pentru că încercarea de a politiza, de a obține dividende electorale și politice de pe urma eventualei stimulări a unei conflictualități între cele două comunități a fost evidentă din păcate în ultimii cincisprezece ani.

„Ne aflăm într-un punct de resetare care ar ajuta la mai buna conviețuire între majoritate și minoritatea maghiară“  

Care sunt sau, mai degrabă, care credeți că vor fi efectele schimbării puterii de la Budapesta asupra relațiilor dintre România și Ungaria? Ne putem aștepta și la o influență pozitivă asupra conviețuirii românilor cu etnicii maghiari?

Pornind și de la o experiență personală a bunei conviețuiri într-o localitate unde exista o comunitate importantă de prieteni maghiari, rezultatul alegerilor din Ungaria îl văd într-o cheie pozitivă pentru Ungaria în primul rând, pentru România în al doilea rând, pentru Uniunea Europeană, pentru ideea de conviețuire, și ar fi o ocazie foarte bună de resetare pe de o parte a relației bilaterale dintre România și Ungaria și, evident, o excelentă ocazie de responsabilizare a statului român în raport cu comunitatea maghiară din România, o excelentă ocazie de responsabilizare a statului maghiar în raport cu încercarea de folosire politică a comunității maghiare din România.

Transformarea comunităților maghiare de peste granițe în vectori politici a fost criticată puternic chiar de către premierul câștigător Peter Magyar care a indicat în mod repetat tacticile lui Viktor Orbán și Fidesz în raport cu comunitățile de maghiari din afara granițelor Ungariei și cred că acest lucru a fost perceput de România și de celelalte state vecine cu Budapesta ca fiind o ingerință exagerată.

Cred că ne aflăm într-un punct de resetare care ar ajuta la îmbunătățirea relațiilor și bilaterale între cele două state și la buna conviețuire între majoritate și minoritatea maghiară.  

Remus Ștefureac este președintele think-tank-ului  STRATEGIC Thinking Group și director general al INSCOP Research. Este lector universitar în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice (SNSPA), unde predă cursuri despre combaterea dezinformării, construirea rezilienței și sondarea opiniei publice.