Nou început în disputa privind azilul în UE

Dezbaterea privind reforma sistemului de azil comun al Uniunii Europene stagnează de ani buni, afirmă fără echivoc diplomații europeni. Politica de migrație divizează statele membre. Estul Europei, dar și unele state membre din vestul continentului resping distribuirea migranților pe bază de cote.

Pe de altă parte, statele de la frontierele externe și principalele țări de destinație ale migranților, între care Germania, doresc ca așa-numitele persoane vulnerabile, adică refugiații de război și solicitanții de azil cu șanse mari de reușită, să fie distribuite în întreaga UE. Fosta Comisie Europeană, care a funcționat până la sfârșitul lunii noiembrie, a prezentat șapte propuneri legislative, dar niciuna dintre ele nu a putut fi adoptată din pricina blocajului exercitat de state precum Ungaria, Polonia sau Austria.

Încercând să depășească acest impas, ministrul federal de Interne, conservatorul bavarez Horst Seehofer, a prezentat omologilor săi europeni un document în care sunt prezentate principiile unei viitoare politici europene de azil. Punctele principale ale strategiei sunt:

- protecția frontierelor externe ale UE

- examinarea preliminară a cererilor de azil la frontierele externe

- respingerea migranților fără motive de azil

- distribuirea solicitanților de azil care au șanse de a primi un răspuns pozitiv de la frontierele externe în toate țările Uniunii Europene.

Nimic nou sub soare

"Nimic din aceste propuneri nu este cu adevărat nou", a admis Horst Seehofer, luni, în cadrul reuniunii miniștrilor de interne ai UE la Bruxelles, "dar este esențial că se întâmplă acum". Conform analizei oficialului german, tot mai mulți refugiați ajung la frontierele UE, "din toate direcțiile imaginabile". Seehofer a subliniat că granițele externe ale UE (Grecia, Spania, Bulgaria, Italia și Croația) trebuie protejate mai bine.

La granițele Germaniei, care este înconjurată complet de state membre, se înregistrează în fiecare zi "un număr incredibil de mare" de tentative de pătrundere ilegală în țară, inclusiv a unor persoane cu antecedente penale. Ministrul intenționează să prezinte miercuri cifre cu privire la intrările la frontierele germane, unde în ultimii ani controalele au fost sporite.

Dublin: da sau nu

Actualele norme ale Acordului de la Dublin prevăd că responsabilitatea pentru procedurile de azil revine primei țări europene în care ajung solicitanții de azil. Aproape toate țările din UE consideră că acest sistem este învechit, Grecia, Malta și Italia fiind vizibil suprasolicitate. "Regulamentul Dublin a eșuat ", a spus în trecut și cancelarul german Angela Merkel. Pe de altă parte, Germania se bazează în prezent pe aceste norme Dublin pentru expulzarea migranților în Italia sau Austria. Horst Seehofer semnalează însă că este pregătit pentru o reorganizare fundamentală.

Alte state, precum Franța, resping această idee, exprimându-și dorința de menținere a regulamentelor Dublin. Un nou sistem de azil ar trebui să implice distribuirea solicitanților de succes în toate țările UE. Ministrul german de Interne spune că refuzul unor state europene de a accepta refugiați, solicitanți de azil sau migranți este inacceptabil. "Nu se poate solicita sprijin din partea Europei când nu există solidaritate cu privire la acceptarea refugiaților, iar acest lucru trebuie discutat și rezolvat."

Comisie nouă, propuneri noi

Noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen dorește să prezinte, în primăvara anului viitor, o nouă propunere vizând modificarea normelor de azil. Foarte probabil, comisarul Margaritis Schinas va renunța la mecanismul de distribuție obligatorie a refugiaților. Statele care nu doresc să accepte refugiați pot să se "răscumpere" plătind bani sau oferind ajutoare materiale în schimbul refuzului de preluare a migranților.

Acest concept, numit "solidaritate flexibilă", este susținut și de ministrul de interne german. Nu se mai poate aștepta "la nesfârșit" până când toate cele 27 de state convin asupra unui mecanism de redistribuire, a declarat Seehofer la Bruxelles. Margaritis Schinas, care este responsabil pentru promovarea modului de viață european în noua Comisie Europeană, a declarat că este în "sincronizare perfectă" cu ministrul de interne german.

Deocamdată ajutor pe termen scurt

Președinții și șefii de guverne din UE au solicitat încă din 2018 înființarea așa-numitelor platforme de debarcare și a centrelor de azil la frontierele externe unde să fie prelucrate în câteva zile cererile de azil. S-a întâmplat prea puțin. Încercările Comisiei Europene de a negocia cu țările africane înființarea pe teritoriul acestora a unor centre pentru migranți, care să îi împiedice pe aceștia să traverseze Mediterana și să zădărnicească activitatea traficanților de persoane nu au avut niciun rezultat.

De asemenea, niciun stat european nu a fost dispus să înființeze un centru de azil pe solul său. Hotărârile Curții Europene de Justiție privind distribuirea obligatorie a refugiaților și solicitanților de azil au fost ignorate de guvernele maghiare și poloneze.

Indiferent de această dezbatere fundamentală și, probabil, deosebit de anevoioasă, UE ar trebui să ofere asistență țărilor de-a lungul așa-numitei rute din Balcanii de Vest, situația migranților fiind dificilă în timpul iernii, a spus ministrul de interne Seehofer. El a oferit sprijinul Protecției Civile din Germania pentru construirea de adăposturi rezistente la intemperii. Lucrurile trebuie "ordonate", a adăugat Seehofer.