Note proaste pentru şcoala din România

Elevii români primesc note proaste la testul PISA. Din 65 de ţări participante, România se află pe locul al 46-lea, acesta reprezentând media performanţelor la citit, matematică şi ştiinţele naturii. Foarte aproape, pe locurile 47 şi 50 la analiza şi înţelegerea unui text, de pildă, se află Thailanda şi Trinidad & Tobago.

Sistemul românesc de învăţământ pare să dea rezultatele cele mai slabe, între statele Uniunii Europene. Copiii de clasa a 9-a din centrul şi sud- estul continentului, Cehia, Slovacia sau Bulgaria, au toţi cunoştinţe mai solide, conform testelor PISA.

Deosebit de apreciate sunt performanţele elevilor din Ungaria, ţara situată pe locul al 16-lea, acestea fiind comparabile cu cele ale copiilor din Marea Britanie şi Danemarca.

Imigranţii au note mai proaste, în Germania

Şcolile germane au făcut progrese în fiecare an, de la publicarea primului studiu PISA, în 2000. Acum, elevii de liceu din Republica Federală se află pe locul al 13-lea şi în primul sfert, în grupa ţărilor membre OECD, în special în ceea ce priveşte performanţele la matematică şi ştiinţele naturii.

Însă o problemă care îngrijorează în continuare în Germania este raportul de dependenţă între provenienţa socială a copiilor şi rezultatele la învăţătură.

"În nici un alt stat OECD, statutul social nu are o influenţă atât de mare asupra comportamentului elevilor, ca în Republica Federală”, a precizat Heino von Meyer, preşedintele filialei OECD Berlin. "Diferenţe semnificative constatăm din nou şi între cunoştinţele copiilor germani şi cei proveniţi din familii de imigranţi. Totuşi, s-au făcut progrese din acest punct de vedere, în ultimii zece ani, în condiţiile în care, în anul 2000, diferenţele între aceste două categorii erau mult mai mari decât în prezent.”

Model de urmat: Finlanda

Ministrul federal al educaţiei, Annette Schavan, a subliniat că progresul înregistrat se datorează în primul rând şcolilor, reformelor privind învăţământul preşcolar, dar şi investiţiilor făcute de guvernul de la Berlin.

“Calitatea sistemului de învăţământ se rasfrânge asupra şcolilor, asupra culturii de a învăţa şi asupra tuturor elementelor care au legătură cu mediul şcolar: atitudinea faţă de performanţă şi învăţat, atitudinea faţă de citit”, a declarat Schavan.

Totuşi, Germania duce o lipsă acută de profesori şi, cu atât mai mult, are nevoie de profesori buni, a subliniat preşedintele proiectului PISA, Andreas Schleicher, în opinia căruia “şcolile germane ar trebui să pună mâna pe cei mai buni dascăli, aşa cum a făcut Finlanda.”

Într-adevăr, sistemul de învăţământ finlandez e printre cele mai bune din lume, elevii situându-se între primele trei locuri la citit, matematică şi ştiinţele naturii, alături de cei din Coreea de Sud şi China.

Autor: Lavinia Pitu, DW-Berlin
Redactor: Robert Schwartz