Nord Stream 2 - eternul măr al discordiei | Europa | DW | 01.02.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Nord Stream 2 - eternul măr al discordiei

Conflictul din Ucraina a readus în prim-plan gazoductul Nord Stream 2. Giganticul proiect gazier rusesc este disputat de mai multă vreme. Iată în cele ce urmează o scurtă recapitulare a celor întâmplate până acum.

Istoria Nord Stream 2 începe de fapt odată cu construcţia gazoductului Nord Stream 1, în anul 2005. De mai multe ori, şi acel proiect a fost în pragul abandonului, din cauza disputelor dintre Rusia şi Germania, din interiorul UE şi din pricina relaţiilor transatlantice cu SUA. Din 2011 prin acea conductă se transportă gaz, dar adevărata gâlceavă avea să izbucnească abia în urma deciziei de a se construi alte două conducte paralele: Nord Stream 2.

Ce este Nord Stream 2?

Lucrările la proiectul Nord Stream 2 au demarat în mai 2018. Cele două conducte pornesc din Ust-Luga, localitate rusească din Golful Narva. Parcursul lor este în mare parte paralel cu Nord Stream 1 şi punctul lor terminus este tot la Lubmin, în apropiere de Greifswald (landul federal Mecklenburg-Pomerania Anterioară). În iunie 2021 s-au încheiat lucrările la prima conductă, în septembrie s-au finalizat lucrările şi la a doua.

Nord Stream 2

Nord Stream 2

Conductele au o lungime de aproximativ 1230 de kilometri şi traversează Marea Baltică. Nord Stream 1 şi Nord Stream 2 au fiecare o capacitate de transport anuală de 55 de miliarde de metri cubi de gaz metan. Germania este deja de pe acum, de departe, cel mai mare importator de gaz rusesc la nivel european (vezi graficul).

Germania este principalul importator european de gaz din Rusia

Germania este principalul importator european de gaz din Rusia

Ce participaţie are Nord Stream 2?

Gazoductul aparţine gigantului energetic rusesc de stat Gazprom. Dar dintru început din societatea de proiect Nord Stream 2 AG au făcut parte şi cinci concerne energetice europene. Este vorba de OMV din Austria, de compania britanico-olandeză Shell, de concernul francez Engie şi de firmele germane Uniper şi Wintershall. Cele cinci concerne implicate au asigurat finanţarea a 50 la sută din investiţia iniţială, cifrată la opt miliarde de euro. Dar câştiguri de pe urma investiţiei lor vor încasa abia după ce va începe să circule cu adevărat gazul prin conducte.

Şi de când americanii s-au poziţionat, în timpul administraţiei Donald Trump, împotriva proiectului, unele din firmele implicate au dat înapoi, de teamă să nu ajungă să figureze pe o listă americană de sancţiuni. Cel puţin 18 companii europene şi-au sistat activităţile în cadrul proiectului. Între acestea se numără şi compania germană Wintershall, din subordinea gigantului BASF, implicată de la început în construcţia gazoductului.

Prin astfel de conducte va curge în curând gaz rusesc spre Germania

Prin astfel de conducte va curge în curând gaz rusesc spre Germania

Care este starea actuală a Nord Stream 2?

Actuala administraţie americană, condusă de preşedintele Joe Biden, a renunţat în mai 2021 să instituie printr-o reglementare excepţională sancţiuni împotriva Nord Stream 2, pentru a nu-şi deteriora relaţiile cu Germania. Pe 10 septembrie 2021 partea rusă a raportat finalizarea gazoductului. Conductele sunt deja umplute cu un aşa-numit gaz tehnic, care însă nu are permisiunea să curgă spre UE. Mai întâi trebuie obţinute toate sigiliile tehnice de verificare şi toate aprobările juridice. În acest scop, Nord Stream 2 AG a înfiinţat cu puţin timp în urmă o firmă germană din subordine intitulată Gas for Europe GmbH, cu sediul la Schwerin, fiindcă aşa prevăd normele UE în materie de gaz. Cu toate acestea agenţia germană Bundesnetzagentur, care trebuie să elibereze certificatul final de aprobare, pleacă de la premisa că încheierea procedurii de certificare este practic imposibilă în primul semestru al acestui an. Abia după aceea tranzitul gazului va fi posibil.

Pe 6.09.2021 a fost sudat ultimul segment al gazoductului Nord Stream 2

Pe 6.09.2021 a fost sudat ultimul segment al gazoductului Nord Stream 2 la bordul barjei speciale "Fortuna"

De ce este Nord Stream 2 disputat?

Adversarii gazoductului, mai ales ţările din Europa de Est, resping atât Nord Stream 1 cât şi 2 fiindcă văd în aceste conducte un puternic instrument de politică externă. În opinia lor, Rusia urmăreşte astfel să ocolească Polonia şi Ucraina, prin care a tranzitat până acum foarte mult gaz rusesc spre Occident.

În timpul administraţiei Trump, şi SUA vedeau în conducte un instrument strategic al Rusiei. Dar Biden a manifestat mai multă deschidere faţă de poziţia favorabilă a Germaniei, deşi şi actualul preşedinte al SUA se confruntă cu o opoziţie crescută, atât din partea republicanilor cât şi a unei părţi din propriul Partid Democrat.

Germania a tratat multă vreme Nord Stream 2 ca pe un proiect eminamente economic. Cu toate acestea au existat mereu voci care au avertizat că implică riscul unei dependenţe energetice crescute faţă de Rusia. La acestea se adaugă argumentul că Nord Stream 2 nu este necesar din perspectivă ecologică şi nici rentabil din punct de vedere economic.

Sursele energiei consumate în Germania

Sursele energiei consumate în Germania

De ce escaladează disputa acum?

De când Rusia şi-a masat trupele la frontiera cu Ucraina Nord Stream 2 a ajuns în centrul dezbaterii privind posibile sancţiuni împotriva Moscovei.

Germania, UE şi SUA văd tot mai mult în Nord Stream 2 un mijloc de presiune al vestului împotriva Rusiei. Guvernul german a abandonat astfel vechea sa poziţie, de a vedea în gazoduct un proiect pur economic. Între timp s-a încetăţenit ideea că o eventuală invazie rusească în Ucraina ar pecetlui soarta Nord Stream 2. Dar în dezbaterea politică se tot menţionează că Rusia a şi luat deja în calcul această posibilitate.