Nokiada

Războiul concernului Nokia cu mass-media şi clasa politică germană a continuat joi, în forţă. Iniţial, managmentul finlandez a reacţionat la dezvăluirile apărute în presa apuseană privind profitul de 137 de milioane de euro, realizat anul trecut de fabrica din Bochum.

Nokia s-a străduit să relativizeze această informaţie, reliefînd că uzina germană a fost cea mai scumpă din toate fabricile concernului. Ea n-a produs decât 6 procente din telefoanele mobile ale Nokiei, dar salariile plătite angajaţilor germani ar fi reprezentat 23 la sută din totalul costurilor concernului. Încât profitul realizat pe piaţă de fabrica din Bochum ar fi fost mult mai redus decât cel care reiese din valorile fiscale, a mai susţinut conducerea gigantului finlandez.

Sare pe rana salariaţilor din Bochum şi paie pe focul mâniei iscate multor germani de transferul fabricii renane a pus şi informaţia potrivit căreia Nokia va beneficia la Jucu, în România, de o eliberare de taxe imobiliare pe timp de 30 de ani. Un demers perfect legal, a subliniat Viorel Gavrea, directorul general al Tetarom, societatea care gestionează parcul industrial de lângă Cluj, care va adăposti noua uzină a grupului finlandez. Dar nici afirmaţiile lui şi nici faptul că alţi oameni, în acest caz români, îşi vor putea câştiga de acum încolo existenţa n-au şanse mari de a calma familiile muncitorilor din Bochum, care-şi pierd pâinea.

Când a izbucnit criza, mulţi demnitari politici din Republica Federală i-au reproşat întreprinderii finlandeze că, în setea ei nemăsurată de câştig, a profitat de subvenţiile bogate acordate de germani pentru instalarea ei la Bochum, fără să-şi îndeplinească obligaţiile.

Nokia a fost acuzată totodată că încearcă să mai obţină alte subvenţii europene din relocarea fabricii în România.

Concernul a respins ambele învinuiri, declarând că, în schimbul subvenţiilor germane primite şi-ar fi îndeplinit integral obligaţiile, în măsura în care a creat locurile de muncă solicitate.

Or, joi, ministerul renan al economiei a susţinut că, departe de a-şi materializa promisiunile, Nokia şi-a încălcat ani la rând făgăduielile, creând cu peste 300 de locuri de muncă mai puţine joburi decât s-a angajat să facă. Evident, şi în acest domeniu controversele vor continua. Ele se vor perpetua cu siguranţă şi la nivelul sindicatelor, după ce reprezentanţii muncitorilor din Bochum n-au reuşit să-şi convingă colegii din străinătate să procedeze la greve pentru a susţine menţinerea fabricii grermane. In fine, o firmă germană de valorificare a patentelor a dat Nokia în judecată pentru încălcarea legii în acest domeniu, cerând grupului finlandez despăgubiri în valoare de 12 miliarde de euro. Nokia a respins deopotrivă aceste din urmă acuze şi revendicarea de a plăti despăgubiri.