Căutarea adevărului sau propagandă? 

Deoarece acest capitol de istorie a fost tratat doar superficial, ar fi nevoie de o nouă interpretare, susțin autoritățile de la Banja Luka. În acest scop este prevăzută o colaborare între institute pedagogice din Republika Srpska și Serbia.

Acest anunț făcut de Republika Srpska este într-adevăr foarte interesant, pentru că aici nu e vorba de o comisie comună de genul celei germano-franceze, constituite după al Doilea Război Mondial între două state odinioară ostile, cu scopul realizării de manuale școlare. Acea comisie își propusese să prezinte adevărul, un adevăr acceptabil pentru ambele părți, și să  contribuie la concilierea dintre două țări adverse timp de secole. S-au pus bazele unui viitor pașnic și cooperării la nivel de elevi și profesori. În plan politic, reconcilierea franco-germană a fost pecetluită prin Tratatul de Prietenie, semnat pe 22 ianuarie 1963, de cancelarul Germaniei, Konrad Adenauer, și președintele Franței, Charles de Gaulle. În 1988, în calitatea de ministru federal al Poștelor și Telecomunicațiilor, am dedicat, cu prilejul jubileului de 25 de ani, un timbru special prieteniei dintre Bonn și Paris.

Cum va arăta acest timbru am stabilit, în orașul meu natal Büdingen, de comun acord împreună cu ministrul francez de resort. A luat ființă Asociația de Tineret Germano-Franceză, a cărei semnificație a fost reanimată acum, odată cu renașterea tendințelor naționaliste.

Acest exemplu grăitor al intensificării relațiilor germano-franceze a condus la formarea unei comisii germano-poloneze pentru manuale școlare, înainte de toate din inițiativa episcopilor catolici din ambele țări. Sarcina propusă, de a descrie adevărul privind confruntările dintre cele două națiuni, s-a dovenit bineînțeles și mai dificilă. Ororile nazismului, dorința de a distruge Polonia și uciderile în masă săvârșite în lagărele de concentrare naziste din această țară, în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale, au însemnat o crudă realitate. Astfel a fost nevoie de eforturi supraomenești din partea comisiei mixte pentru a trata această realitate în cărțile de istorie.

Sinceritatea celor implicați în căutarea adevărului istoric a dat rezultate constructive, care se fac resimțite și astăzi. Cu prilejul împlinirii, pe 1 august, a 75 de ani de la Insurecția de la Varșovia, ministrul de Externe german s-a deplasat în Polonia pentru a exprima profunda durere și rușine a Germaniei față de cele întâmplate la acea vreme. 

Pornind de la aceste două parteneriate de succes se pune întrebarea ce sarcină ar putea să aibă noua comisie formată din reprezentanți din Republika Srpska și Serbia. Căci aici avem de-a face cu o situație istorică total diferită de cele două exemple anterioare. Acum nu se alătură două state odinioară ostile, ci două entități care, pe timp de dictatură, agresiune și genocid, s-au aflat în aceeași tabără. Așadar anunțul făcut de autoritatea de resort din Republika Srpska nu are cum semnifica dorința de căutare a adevărului, ci pur și simplu preluarea unor texte ca atare din manualele sârbești de către una din entitățile Bosniei-Herțegovina. De vreme ce croații și bosniacii, afectați deopotrivă de război, nu au fost invitați la masa de lucru, ceilalți membri ai comisiei vor trebui să se pună și în postura lor pentru a găsi adevărul. Dar oare o vor face?

Cum își imaginează oficiul școlar din Serbia acest demers, dacă elitele politice nu își asumă partea de vină, dacă nu chiar vina principală, pentru ororile petrecute? Cum va aborda comisia pentru manuale școlare negarea genocidului din Srebrenica, când însuși președintele entității Republika Srpska, Milorad Dodik, membru al prezidiului tripartit al Bosniei-Herțegovina, este unul dintre acești negaționiști? 

Părerea mea e că această comisie fie depune o muncă herculeană în căutarea adevărului, dând dovadă de un curaj aproape supraomenesc, dacă va introduce aceste pasaje în manualele școlare, fie se va dovedi un nou act al propagandei de stat și de îngrădire a diversității de opinie. 

Nu s-ar fi cuvenit ca și reprezentanți ai statelor vecine - Croația, Bosnia-Herțegovina și Muntenegru - să fie angrenați în această activitate pentru a încerca să facă împreună lumină în trecutul istoric comun tenebros? Aceasta ar fi fost o reală contribuție la edificarea unui viitor pașnic în Balcanii de Vest. Așteptăm cu nerăbdare decizia comisiei pentru manuale școlare.

Prof. Dr. Christian Schwarz-Schilling a fost ministru federal al Poștelor și Telecomunicațiilor, iar apoi Înalt Reprezentant și însărcinat special al Uniunii Europene pentru Bosnia-Herțegovina.