Noaptea de după alegerile parlamentare

Doi foști premieri și un aspirant la Președinția României, medicul-vedetă al pandemiei și ultimul dintre baronii sudului roșu îl flanchează pe președintele PSD în curtea partidului. Pe un ecran mare, patru cronometre numără simultan, la patru posturi de televiziune, secundele rămase până la difuzarea primelor estimări după scrutinul parlamentar de duminică. În realitate, toată lumea știe deja rezultatele exit-pollului, dar asta este convenția, așa se joacă piesa până la capăt. La nouă fix apar cifrele. Se aplaudă puțin, se țopăie un pic, dar fără mult entuziasm. PSD are un avans de o fracțiune din marja de eroare a procentajelor față de PNL, atât la Senat, cât și la Camera Deputaților: 30,6 la 29,1, respectiv 30,5 la 29. Urmează USR-PLUS, care a venit cu 16,4% în Camera Deputaților și cu 15 procente la Senat, conform acelorași previziuni. Mai sunt partide, cele mai multe în vecinătatea pragului de admitere în Parlament.

Guvernarea la talcioc

Pe ecrane începe să vorbească premierul Ludovic Orban, din curtea sediului central al partidului pe care îl conduce, PNL. În câteva secunde se taie sonorul, se aude „hai, dă-i drumul, să începem” iar președintele PSD intră peste Orban. Nu trece mult și unul dintre sferturile marelui ecran deja împărțit în patru se mai împarte în trei - în direct este și co-președintele USR-PLUS, Dacian Cioloș. Toată lumea vorbește, e posibil să mai și asculte cineva, dar e greu de spus ce mai înțeleg telespectatorii.

„Am câștigat” nu s-a auzit decât timid în Kiseleff. Nu pentru publicul larg, nu de la microfonul partidului, ci doar pentru nișa specifică a PSD, prin vocea Gabrielei Firea, la Antena 3. „E normal ca președintele să respecte Constituția și să încredințeze formarea Guvernului partidului care a câștigat alegerile”, a comentat Firea, mai mult pentru a ține în priză electoratul pesedist. Nici nu te poți hazarda în pretenții, cifrele sunt fluide. A recunoscut-o și președintele partidului, Marcel Ciolacu, întrebat dacă se gândește la preluarea guvernării: „Aşteptăm rezultatele oficiale, să vedem cine intră şi cine nu intră în Parlament. Cu siguranţă, în acest moment, PSD, deoarece se şi află pe primul loc, intră”. De-a dreapta lui Ciolacu, personajul care ar trebui să recredibilizeze PSD, medicul Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, cel care a vorbit cel mai mult românilor de la izbucnirea crizei sanitare. Este una dintre propunerile de premier ale PSD, a spus chiar Ciolacu - tot la Antena 3. În curtea PSD, cu alți jurnaliști de față, echipa de protocol care a transmis primul mesaj după închiderea urnelor a refuzat să răspundă la întrebări fără să afișeze bucuria victoriei.

Pe bulevardul paralel, la liberali, s-a intrat pe liste. Probabil au fost așteptate rezultate mai bune și, implicit, apariția președintelui Klaus Iohannis. Scorul din sondaje, însă, n-a fost prilej de poză victorioasă, așa că la sediul PNL a vorbit doar Ludovic Orban, foarte convins că partidul va avea capacitatea de a construi „o majoritate parlamentară compusă din forțe euro-atlantiste”. Pe Orban îl încurcă, deocamdată, cifrele, pe de o parte, dar nici potențialii parteneri de coaliție nu sunt siguri că îl mai doresc în fruntea Guvernului.

Dacian Cioloș: „Vom guverna”, Iohannis „își asumă” gesturile din campanie

După ce a transmis, la Antena 3, că ar prefera ca șeful statului să propună un alt premier, co-președintele USR-PLUS, Dacian Cioloș, a spus, pentru Deutsche Welle, că „USR-PLUS este forța politică ce va face agenda viitorului guvern”. Șeful grupului Renew Europe din Parlamentul European apreciază că rezultatul prognozat de exit-poll „deja este un scor bun pentru noi. Față de prezența actuală în Parlament, reprezentarea noastră se dublează. Întrebat dacă ar accepta o propunere de guvernare venită dinspre PSD și dacă nu se teme că liberalii ar putea-o face, Cioloș a explicat, pentru DW, că „vom guverna cu acele forțe politice care vor accepta și vor susține un program de reformă a României și nu am văzut la PSD nici o - dar nici o - propunere în acest sens. Nu, USR-PLUS nu negociază în acest cadru cu PSD, pentru că PSD a adus România în halul în care am găsit-o la intrarea în criză și nu are PSD ce să mai caute la guvernare în ultimii ani”. Acesta ar fi și motivul pentru care, crede Cioloș, PNL nu va dori să guverneze cu PSD - dar, a precizat co-președintele USR-PLUS, „trebuie să îi întrebați pe cei de la PNL”.

Probabil cu o prezență la vot mai mare, rezultatul ar fi fost altul, mai crede Cioloș, iar cota ridicată de absenteism se datorează nu doar pandemiei, ci și „percepției pe care societatea românească o are față de politicieni”, neîncredere datorată „și comportamentului majorității parlamentare în ultimii ani”.

Printre analiștii politici de la București sunt voci care consideră atacurile repetate ale președintelui Iohannis la adresa PSD ca fiind calculate pentru a victimiza tabăra social-democrată și a mobiliza electoratul pesedist, în așa fel încât liberalii să nu pară amenințați de USR-PLUS în lupta pentru voturi. L-am întrebat pe Dacian Cioloș dacă a simțit că intervențiile părtinitoare ale șefului statului au influențat în vreun fel campania. Fostul premier tehnocrat a refuzat să comenteze, argumentând că „nu sunt analist politic”, dar a precizat că „președintele a făcut ce a crezut dânsul de cuviință, dânsul își asumă lucrurile acestea”.

În cele din urmă, aproape de finalul centralizării voturilor, peste 20% dintre acestea par a urma să fie redistribuite. Abia atunci se va cunoaște exact structura și componența viitorului Parlament și, implicit, opțiunile de guvernare.

AUR, un fel de noul PRM

Pe măsură ce numărătoarea voturilor a avansat în noapte s-a prefigurat un viitor Parlament cu cinci formațiuni politice. În afara celor trei deja amintite, a patra este mereu prezenta Uniune Democrată a Maghiarilor din România, iar a cincea este noul adversar al UDMR, Alianța pentru Unitatea Românilor, unul dintre artizanii tensiunilor interetnice de anul trecut, legate de cimitirul de la Valea Uzului.

AUR este o formațiune politică cu discurs naționalist și care neagă rolul mișcării legionare în crimele antievreiești din România celui de-al doilea Război Mondial. Recent, reprezentanții partidului au devenit foarte vocali în contestarea măsurilor antipandemice: prostetul lor „Masca ucide” a fost inspirat de un eveniment similar organizat în Bulgaria de un partid pro-rus. De altfel, liderii AUR sunt printre românii lăudați constant de publicația online Sputnik, site de propagandă în diverse limbi, inclusiv în română, al Kremlinului. Una dintre liniile directoare ale AUR este intoleranța religioasă, manifestată prin atacurile vehemente la adresa a tot ce nu ține de ortodoxia românească. Liderii partidului se numără printre șefii unor grupări de ultrași din fotbalul românesc, cu multiple ieșiri xenofobe.