O nouă campanie electorală, aceleași încălcări

Campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova este pe ultima sută de metri. Concurenții electorali duc o luptă acerbă pentru a convinge cetățenii să îi voteze pe 11 iulie, însă metodele nu sunt întotdeauna legale. DW a realizat un interviu cu Nicolae Panfil, director de programe al asociației „Promo-LEX”, organizație care se ocupă de monitorizarea alegerilor. Am discutat despre mersul campaniei electorale, cele mai grave încălcări pe care le fac partidele în acest scrutin, dar și despre problema finanțării formațiunilor politice.

DW: Cum vi se pare această campanie electorală comparativ cu cele precedente?

Nicolae Panfil: Am auzit în spațiul public că această campanie este, de fapt, un al treilea tur al alegerilor prezidențiale din 2020. Eu împărtășesc aceeași idee pentru că vedem aceiași actori. Sigur că există și niște diferențe. Este totuși un scrutin parlamentar, însă dacă facem o comparaţie cu alegerile din 2019 avem mai mulți concurenți electorali – tocmai 23. Deci, competiția este mai complexă, mai diversă. Avem foarte multe partide mici, care s-au relansat în politică. Rămâne să vedem ce se va întâmpla până la finele campaniei electorale pentru că deja e o tradiție, ca cineva să se retragă sau să-şi declara suportul pentru alții. Nu am văzut astfel de declarații deocamdată, iar partidele par a fi motivate să meargă până la capăt. Unul din motive ar fi că practic toate partidele vor primi ceva bani de la stat, indiferent de rezultat.

Am revenit la precedentul sistem de vot, renunțând la cel mixt. Care model totuși e mai potrivit pentru R. Moldova?

Da, noi am criticat și am fost împotriva sistemului mixt. Dar depinde foarte mult și de concurenții electorali. Este foarte greu să spui care sistem este bun sau rău. Oricare ar fi acesta, dacă intențiile sunt proaste o să iasă prost orice lucru. Dacă vorbim de sistemul proporțional, cu liste închise, la care s-a revenit, vedem aceeași problemă pe care am observat-o anterior: partide no name. Noi, ca organizație, participăm la un ciclu de dezbateri TV și este foarte dificil să le adresezi unor concurenți întrebări, în condițiile în care, practic, nu știi despre ei nimic.

Avem partide în care vedem că sunt pe liste persoane, inclusiv foști deputați, care practic nu s-au remarcat cu nimic. Asociația „Promo Lex” a venit cu recomandări ca să avem un sistem proporțional, dar cu liste deschise. Din păcate, în 2017, când s-a modificat sistemul, nu s-a dorit să fie auzite aceste recomandări. Totuși, depinde și de partide pe cine pun în față, cât de transparentă este persoana în interiorul partidului. Am văzut că unele partide și-au retras unele persoane de pe liste, atunci când au aflat că există anumite dubii. Sigur că pe viitor se va ajunge la concluzia că este necesară îmbunătățirea acestui sistem proporțional, pentru că vom da de aceleași scopuri.

Ce încălcări ați reușit să sesizați până acum? Cine încalcă cel mai des legea?

Noi am avut deja patru rapoarte publice. Avem practic același buchet de încălcări. Avem o creștere, în comparație cu alegerile prezidențiale, a numărului de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative. Aici este o problemă pentru că la momentul de față nu avem o definiție clară, complexă a ceea ce înseamnă abuzul de resurse administrative. În legislația noastră se prezintă doar ca resurse materiale, adică se dă o definiție limitată. Pe când în practica internațională și conform standardelor, definiția este cu mult mai complexă. Aceasta include și aspectele imateriale. Deci, dacă, de exemplu, ești o persoană publică și ai acces la luarea deciziilor, acest fapt te favorizează, pentru că tu poți oferi niște avantaje materiale cetățenilor.

Avem și o statistică. În alegerile prezidențiale noi am avut per total 114 cazuri raportate. În această campanie, până la data de 24 iunie curent, putem spune că am avut deja 220 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative. Printre cele mai întâlnite este implicarea angajaților din sectorul public în activități de campanie electorală, asumarea meritelor pentru efectuarea de servicii din banii publici, organizarea întrunirilor electorale în cadrul instituțiilor de stat cu angajații acestora în timpul orelor de muncă.

Există anumite discuții în spațiul public, dar și contestații depuse la CEC și judecată, privind implicarea președinției în campania electorală. Trebuie să spunem că nu este un fenomen nou. În alegerile prezidențiale trecute s-a practicat la fel. Eu personal sesizez acum o diferență, în care președinția încearcă cumva mai nuanțat să nu se implice în campanie. Dar, trebuie să zicem că avem un cadru legal care interzice președinției să se implice în astfel de activități, pentru că nu mai este lider de partid.

Ce puteți spune despre transparența financiară? Noi vedem că sunt aceleași probleme privind finanțarea partidelor, iar unii reprezentanți declară că practic nu au nici un venit în ultimii ani?

Situația este cumva îngrijorătoare, pentru că sunt partide care declară că nu au ce raporta, sunt concurenți electorali care au depus declarații de avere cu zero venituri. Probabil s-a bifat când s-a depus o astfel de declarație fără a se verifica cum este posibil ca cineva să trăiască în ultimii doi ani cu zero lei. Aici cred că autoritățile ar trebui, în speță CEC, să atragă mai multă atenție asupra acestui document, pentru că el nu trebuie să fie doar o formalitate.

Când vorbim de finanțarea campaniei electorale, problema e aceeași ca în alegerile trecute. Partidele care sunt mari jucători își onorează cât de cât obligațiile de raportare. Noi facem estimările noastre privind costurile care au rămas neraportate și avem niște cifre în acest sens. Deci, de la începutul campaniei și până pe 18 iunie, 15 concurenți electorali au declarat venituri totale de peste 18 milioane lei, iar 14 concurenți au raportat cheltuieli financiare în sumă de peste 16 milioane. Pentru cele patru săptămâni de campanie electorală, "Promo-LEX" a estimat cheltuieli neraportate de cel puțin 4 114 217 lei. Cu 32% din această sumă este vizat Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, cu 13% PAS, cu 12% PPDA și cu 9% AUR. În funcție de destinația cheltuielilor neraportate, constatăm că cele mai multe au fost folosite pentru materiale promoționale, publicitate stradală, cheltuieli de transport etc.

În legătură cu participarea alegătorilor din regiunea transnistreană din nou s-au iscat discuții aprinse. Cum trebuie asigurat un proces electoral corect pentru moldovenii de acolo?

În primul rând, cu regret, concurenții electorali în continuare nu au acces în regiune pentru a face campanie, iar mass-media rămâne a fi blocată și nu penetrează acel spațiu. În consecință, cetățenii noștri rămân neinformați, cu toate că noi i-am încurajat ca ei să vină și să participe la vot. Avem de această dată, ca și în scrutinul precedent, campanii de informare dedicate anume acestui grup de cetățeni. Dar, avem acel spațiu foarte limitat, prin care putem să lucrăm acolo.

Deși ne este greu să estimăm, credem că oamenii care vor să se informeze pot găsi informații pe internet. Ceea ce ține de accesul fizic al cetățenilor în cele 41 secții, care vor fi deschise, noi sperăm foarte mult că fiecare va veni liber și va vota conștient, din propria dorință și nu va avea loc transportarea organizată a alegătorilor sau forțarea acestora de a participa, coruperea alegătorilor etc. Din păcate, am văzut astfel de fenomene regretabile. Aceasta ne duce la gândul că dacă se vor repeta asemenea situații înseamnă că au fost făcute niște aranjamente.