Nepreședintele Dodon își etalează aerele de mic dictator

Vineri, 25 noiembrie, instanța de judecată se va pronunța asupra setului de contestații venite din partea moldovenilor din diaspora, lipsiți de posibilitatea de a vota.

După aceasta, Curtea Constituțională va putea lua o decizie în privința validării sau invalidării scrutinului din 13 noiembrie.

Deși au fost tipărite peste 3 milioane de buletine de vot (în condițiile în care numărul alegătorilor înscriși în listele electorale e de numai 2 milioane 800 de mii), în ziua alegerilor acestea au zăcut prin safeurile birourilor electorale din țară și la Comisia Electorală Centrală, în timp ce, în străinătate, buletinele de vot s-au epuizat în prima jumătate a zilei, mii de alegători fiind lipsiți de posibilitatea de a vota. Moldovenii din diaspora au angajat doi avocați care să le reprezinte interesele și mizează pe faptul că instanța va dispune repetarea alegerilor cel puțin în secțiile unde buletinele s-au epuizat. În caz contrar, ei amenință că vor ataca Moldova la CtEDO. Este vorba de cel puțin 4031 de petiționari.

Dodon se războiește cu diaspora

La Chișinău, majoritatea comentatorilor și politicienilor vorbesc despre victoria lui Igor Dodon ca despre un fapt împlinit. Chiar și unii politicieni europeni folosesc în comentariile lor, legate de rezultatul alegerilor din Moldova , sintagma „noul președinte Igor Dodon”. Încurajat inclusiv de aceste predispoziții, socialistul pro-rus, încă nepreședinte al Moldovei, s-a dezlănțuit – șochează prin declarații periculoase în favoarea Rusiei, prin care dezbină societatea și încearcă să-și creeze imagine de mic dictator care „are informații” și abia așteaptă să fie învestit ca să pornească el, din scaunul de președinte, „o anchetă privind modul în care au fost aduși la vot moldovenii din străinătate” pe 13 noiembrie. Apoi, în propoziția următoare, face apel la calm (anterior spunea că vrea să fie „președintele tuturor”), vorbește despre democrație și le spune virtual oponenților că „alegerile s-au finalizat”.

„Am decis să fac o scurtă analiză în baza materialelor de care dispun, deşi există şi alte documente interesante, inclusiv din cele care arată cine şi din ce surse a achitat transportul pentru o parte din cetăţeni care au votat în UE. Dar acesta va fi subiectul unei investigaţii separate”, a comentat pe Facebook candidatul aspirant la funcția de președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

Cu o zi înainte, politicianul pro-rus a declarat într-un interviu pentru „Interfax” că „aderarea Moldovei la UE se va face fără Transnistria și Găgăuzia” (http://www.dw.com/ro/igor-dodon-aderarea-moldovei-la-ue-se-va-face-f%C4%83r%C4%83-transnistria-%C8%99i-f%C4%83r%C4%83-g%C4%83g%C4%83uzia/a-36492243 ). El a pledat pentru semnarea unui memorandum privind cooperarea cu Uniunea Economică Eurasiatică (controlată de Rusia) și pentru acordarea dreptului la autodeterminare Transnistriei și Găgăuziei în cazul aderării Moldovei la NATO și UE.

Igor Munteanu: „Jurământul de credință patriei, pe care poate să-l dea un asemenea om, nu are nici o valoare”

Fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, a comentat declarația liderului socialiștilor. El a spus într-un interviu pentru Report.md că „un politician care spune asemenea lucruri își semnează practic sinuciderea politică într-un spațiu public, care ar putea sancționa prostia și lașitatea”: „Să spui despre propria țară că anumite regiuni ale sale nu vor face parte dintr-un proiect, care reprezintă o politică oficială a acestei țări - este un gest prostesc, rușinos și descalificant. Nu-mi imaginez la ce stare de marginalitate politică poți să ajungi ca să rostești asemenea inepții în săptămânile dinaintea unui jurământ pe care trebuie să-l depui de a apăra suveranitatea și independența, indivizibilitatea și unitatea statului. Nu cred că jurământul de credință patriei pe care poate să-l dea un asemenea om are vreo valoare. Eu mă îndoiesc că el este capabil să exercite o asemenea funcție în stat”, a comentat Igor Munteanu.

Potrivit lui, „o federalizare de tip rusesc, așa cum o vede Igor Dodon, ar oferi separatiștilor un statut de 'jucător cu drept de veto' într-un stat care nu ar mai aparține moldovenilor”: „Fără îndoială, Rusia este statul care și-ar dori foarte mult ca Republica Moldova să accepte Tiraspolul în calitate de subiect al unei posibile federații, ceea ce ar genera numeroase efecte juridice și politice. Dintr-un foc, Rusia ar obține acceptarea de către Chișinău a obligației de a achita datoriile uriașe acumulate de regimul separatist transnistrean, aproape 6 mlrd $, pentru consumul de gaze naturale. În al doilea rând, Rusia ar rezolva pentru sine și problema finanțării acestei regiuni, care-și cere lunar retribuția, în condițiile în care bugetul federal al Rusiei plesnește din toate încheieturile, iar răbdarea oamenilor sfâșiați de impactul dezastruos al aventurilor separatiste din stânga Nistrului, pare să aibă anumite limite. (…) În plus, motivul pentru care Moscova propune cu foarte multă insistență modelul său federalist este de a încorpora în structura politică a statului național Republica Moldova un subiect statal cu drept de veto pentru a bloca orice decizie, care ar devia de la conceptul de 'suveranitate limitată' pe care Moscova o aplică în raport cu fostele republici sovietice”, a menționat Igor Munteanu.

Cadou inopinat pentru judecătorii Curții Constituționale

Joi, 24 noiembrie, cu câteva zile înainte ca Curtea Constituțională să se pronunțe asupra valabilității alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie, doi fruntași ai Partidului Democrat, care controlează momentan puterea în Republica Moldova, au inițiat un proiect de lege prin care propun ca magistrații Curții Constituționale, care au împlinit vârsta de 50 de ani și au o vechime în muncă de 20 de ani să beneficieze, pe lângă salariul de judecător al Curții, de o pensie pentru vechime în muncă. Aceasta ar urma să constituie 55% din salariul mediu de magistrat al Curții Constituționale. Cei care au o vechime în muncă mai mare de 20 de ani, pentru fiecare an complet de muncă, peste vechimea de 20 de ani, vor beneficia de o pensie de 55% din salariul mediu de magistrat al Curții plus 3% pentru fiecare an lucrat peste cei 20 de ani. Documentul urmează a fi dezbătut în Parlament la una din următoarele ședințe.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău