Neliniștea dinaintea furtunii?

"Mămăliga nu explodează!" Această vorbă veche despre presupusa toleranță a românilor trebuie revizuită încă o dată. Deoarece oamenii nu mai tac! Zeci de mii de români au ieșit din nou în stradă pentru a-și proteja statul de drept de circumcizia politică. Se trezesc analogii cu demonstrațiile în masă care au dus la răsturnarea dictatorului comunist Ceaușescu în decembrie 1989. Astăzi, 28 de ani mai târziu și la zece ani după aderarea țării la UE, societatea civilă se opune tentativelor partidului social-democrat (PSD), postcomunist, de guvernământ, de a controla sistemul judiciar și de a dilua lupta eficientă împotriva corupției.

Protestele sunt încă pașnice, dar lideri PSD anunță contra-demonstrații și propun organizarea unui miting uriaș care urmează să se audă nu doar la Bruxelles, ci și pe Marte. Nu vi se pare că seamănă cu pierderea realității à la Ceaușescu? Și el devenise ostatecul propriilor iluzii crezând că poporul "său" ar fi manipulabil pe veci. A convocat în mod demonstrativ o mare adunare populară în decembrie ’89, fiind convins de sprijin etern și recunoștință veșnică. Și în cele din urmă a trebuit să fugă cu elicopterul de pe acoperișul CC al PCR, în fața mulțimii care în cele din urmă dorea să scape de dictatură.

PSD - un morman de cioburi

Cât de adânc se mai poate scufunda un partid care se auto-intitulează social-democrat, dar care a fost acaparat de grupuri de interese corupte? Grupuri care, de când au preluat guvernul acum un an, nu urmăresc altceva decât să-și subordoneze justiția - cu un singur scop: să scape de rigorile legii.

PSD este un partid profund divizat. Deocamdată tabăra condusă de fostul om forte Liviu Dragnea pare să mai dețină oarecum controlul. Politicianul care are o condamnare definitivă la activ a distribuit persoanelor din anturajului său posturi importante. Având în vedere încercările sale repetate de a trage sforile în interes propriu, și în calitate de președinte al parlamentului, diviziunile interioare ale partidului devin din ce în ce mai profunde. Adepții săi de până mai ieri încep să se dezică de lider și vor să-și salveze partidul de la implozia finală. La nevoie ar fi în stare să-și dea jos șeful, pentru a rămâne la guvernare. Nu ar fi prima dată în istoria acestui partid.

Dar societatea civilă nu se mai lasă impresionată de acest joc. Ea și-a dat seama că victoria ei parțială de la începutul anului a fost de scurtă durată. Ordonanța de urgență, cu care noul guvern condus de PSD a vrut să-și subordoneze sistemul judiciar, a fost retrasă sub presiunea străzii în februarie, dar gruparea Dragnea a mutat numaidecât legile controversate în mod "democratic" în parlament. Cu o majoritate covârșitoare de mandate, adoptarea pachetului de legi nu ar trebui să constituie o problemă reală.

Klaus Iohannis - ultima speranță

Apărătorii statului de drept își pun speranța în președintele liberal Klaus Iohannis. El s-a alăturat protestatarilor în februarie și a anunțat în repetate rânduri că va folosi toate mijloacele constituționale pe care le are a dispoziție pentru a opri proiectul. În ultimă instanță, aceasta ar însemna un referendum - societatea civilă fiind chemată la urne să decidă. Oare va avea Iohannis curajul pentru acest demers?

Demonstranții au primit duminică un semnal puternic de susținere din partea unei personalități remarcabile. Grand-seigneur-ul societății românești, Mihai Șora, filosoful, eseistul și politicianul liberal, a ieșit în stradă, la Alba Iulia, în ciuda vârstei sale înaintate - la începutul lunii noiembrie a împlinit 101 ani - și a avut un mesaj clar: "Ce ne-am face fără justiţie? Am ajunge să ne conducă hoţii şi ticăloşii.” Cei mai mulți români sunt conștienți de acest pericol și, prin urmare, vor continua protestele - până când acest coșmar se va termina.

Robert Schwartz