1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ne vaccinăm? Și dacă da, când? Și cine, mai întâi?

Petre M. Iancu
21 decembrie 2020

Vaccinul, aprobat în fine de EMA, le pare multora riscant. Alții se grăbesc în schimb într-atât, încât sunt dispuși s-o ia înaintea celor mai periclitați, lăsându-i să moară dacă nu aparțin categoriilor corecte politic.

https://p.dw.com/p/3n1Cs
 coronavirus vaccin
Imagine: Patrick T. Fallon/APF/Getty Images

Covid, împotiva căruia germanii, dacă primesc și aprobarea Comisiei Europene, vor începe să se vaccineze din 27 decembrie, e un virus riscant nu doar pentru contaminați. Și poate fi în varii privințe (inclusiv economice) mortal. În China comunistă și în Rusia mafiotă chiar în mai multe privințe, decât în restul lumii.  

A munci și a muri în federația rusă

Un biolog de frunte, muncind la un vaccin anti-Covid-19, s-a adăugat recent listei lungi de medici și savanți din Rusia, implicați în combaterea pandemiei, care au murit ”căzând” de la etaj. La 45 de ani, Alexander Kagansky e, deocamdată, ultimul defenestrat. Savantul, care a lucrat ani de zile în SUA și la Edinburgh, în Scoția, s-a prăbușit în chiloți de la etajul al 14-lea al unui imobil din orașul natal al lui Putin, liderul raiului kaghebist rus. Anterior biologul de top fusese înjunghiat. Ca să fie pesemne mai sigur că nu va supraviețui.  

Alți șapte ruși i-au împărtășit în ultimul an soarta, între care doctorițele Natalia Lebedeva și Elena Nepomniașciaia. Pare, prin urmare, că știința și, mai ales, eșecurile ei, joacă un rol de seamă în Rusia. Care, paradoxal, este și patria tuturor obscurantismelor dindărătul marilor conspiraționisme contemporane, de la cel antisemit din Protocoalele Înțelepților Sionului, până la anti-sorosismul militant și teoriile conspirației subîntinzând scepticismul antivaccin.

Rusia e și pe țări campioana antivacciniștilor, îndeaproape urmată, vai, de trei țări esteuropene, între care Ungaria, Polonia și România. Înțelegând că revenirea la normalitate presupune imunizarea în masă prin vaccin, Australia, China, statele americane și statele vest-europene stau net mai bine decât est-europenii la acest capitol. Elanul vaccinării cu substanțe care promit, de la caz la caz, o eficiență de 70, 90, sau 95 % e mai limitat decât s-ar crede și în anumite țări apusene. Bunăoară, în Elveția.  

Cu de-a sila? Și de ce sunt România și Europa între codași?

Ar trebui oare vaccinaţi oamenii cu forța? În niciun caz. Ar fi o silnicie absolut abuzivă, o flagrantă și nejustificată încălcare a drepturilor și libertăților individuale.

Dar unde oamenii se îmbulzesc la injecție, cine merită vaccinat prioritar? Și eu cu cine votez? 

În lupta cu virusul, trei categorii se confruntă cu pericole mai mari decât restul lumii. Amenințați mai serios decât copiii și tinerii sunt vârstnicii, persoanele afectate de comorbidități și personalul medical. În ce ordine să fie vaccinați? Chestiunea priorității imunizării prin vaccin ridică serioase probleme etice oriunde și, nu în ultimul rând, în țările în care entuziasmul pentru vaccinare e ceva mai intens decât în România. 

După o îndelungată deliberare interioară și dezbateri cu ai mei, între care mama, de 91 de ani, am hotărât că ne vom vaccina. Ea mai întâi. Recomand acest demers. O dată imunizați în masă, am avea șansa de a ne reveni din paralizia indusă de pandemie. Vârstnicii ar putea, la rândul lor, să scape din crunta izolare socială la care i-a condamnat pe mulți era covid.  

Această eră a și început să apună în Marea Britanie și SUA, unde vaccinările sunt în toi. O femeie de 90 de ani deschisese acum două săptămâni, dincolo de Canalul Mânecii, seria inoculărilor cu produsul Biontech-Pfizer. Britanicii, peste care s-a pogorât și nenorocirea unei tulpini de corona cu 70 la sută mai infecțioasă, continuă să fie vaccinați intens. După trei săptămâni, vaccinații vor avea nevoie de rapel. Apoi vor fi imuni. 

Americanii și israelienii au reușit și ei să-și înceapă injecțiile, sperăm salvatoare. Dar ce-a fost cu Europa? De ce pot anglo-saxonii, elvețienii și israelienii ce nu poate UE decât din 27 decembrie? De ce abia după Crăciun? Sau, mai sigur, pentru prea mulți, doar după revelion? De ce în România va ajunge mai întâi un ”lot simbolic”, dixit Iohannis, ”de zece mii de doze de vaccin”? Ce-a păzit oare, până la 21 decembrie, Agenția Europeană pentru Medicamente? Dar eurocrația? De ce-au dat apă la moară partizanilor Brexit? De ce a pierdut UE acest start, într-un continent lovit parcă net mai rău, la numărul de decese de Covid, decât altele? 

Vaccinul și implicațiile lui politice și etice

Cât de politic contraproductive, chiar tragice, sunt toate acestea într-o Comunitate doldora de extremiști care abia așteaptă să mai pună de niște argumente antieuropene, în condițiile în care a reintrat, mai nou, în Parlamentul României, odiosul discurs neolegionar, e clar. 

Sau ar trebui să fie. Potrivit Daily Mirror, poliția britanică relevă că ”tinerii lăsați izolați și însingurați în lockdownul Covid sunt atrași de terorismul de extremă dreapta”. Câți români din vest nu se simt izolați, înfricoșați de viitor, sau intens deprimați de spectacolul unui continent în degringoladă? Soluția? Demisia responsabililor care au gestionat criza defectuos. Alegeri, plebiscite. Dacă nu le-ar fi frică multor responsabili de propriile popoare și democrații. 

Or, ”de ce ți-e frică, nu scapi”. Iar turma? O scapă urma. Dar cine oare să fie urma, la vaccinări? Și cine fruntea? O comisie germană de experți în etică și-a prezentat la 9 noiembrie 2020 așa-zisele ”propuneri-cadru” vizând vaccinările prioritare. Potrivit ei, ar urma să fie imunizați cu precădere cei mai vădit periclitați, statistic, deci vârstnicii și personalul medical. S-ar ține cont, în acest proces, de ”autodeterminarea persoanei, de caracterul absolut voluntar al vaccinării, de neprejudiciere, de dreptate, de egalitatea în fața legii, de solidaritate și de urgență”, întru evitarea fatalităților, îmbolnăvirilor grave și contaminărilor în medii populate de persoane vulnerabile, precum căminele de bătrâni. Sună bine. Sună just. Sună etic.

Etică, rasism și progresism

Pare că, măcar dintr-un anumit unghi, am progresa către o lume mai bună. Pare, pentru că nu doar prezentul e, pe alocuri, trist și amar. Iar în sfera eticii se dă chix cu mult aplomb pe ambele maluri ale Atlanticului. Dezamăgitor pentru mulți riscă să fie și viitorul prefigurat de progresiști. Una din primele care s-a vaccinat live, spre deliciul mulțimii de fani urmărind-o, a fost tânăra starletă socialistă a extremei stângi de peste ocean, care este Alexandra Ocasio Cortez, membră democrată a Camerei Reprezentanților. 

În reacție la ”exemplul” ei, o soră medicală a întrebat-o, potrivit ziarului New York Post, oare ce o califică pe o politiciană, precum AOC, să primească vaccinul înaintea ei, a altor asistenți și a medicilor de la terapie intensivă, care, zi-lumină, le potrivesc bolnavilor tuburile aparatelor de ventilație? 

Atât, deocamdată, despre empatia cu muncitorimea și păturile defavorizate a unei figuri de proră a stângii americane, ca AOC, portretizată recent într-o ținută de mare lux, în valoare de peste 14.000 de dolari, pe exclusivista copertă a revistei de modă Vanity Fair. 

Un tovarăș de idei progresiste, din Pennsylvania, a făcut-o chiar mai lată. În discuția privind prioritatea la vaccinări împotriva virusului Corona, Harald Schmidt, de la Perelman School of Medicine, reluat de New York Times, a tranșat simplu dilema grupului vârstnicilor față cu al personalului medical și cu populația de culoare, recurgând la reperul dogmelor ideologice al stângii corecte politic. 

La întrebarea ”cine să primească vaccinul mai întâi”, insul cu pricina și-a arogat dreptul de a răspunde că ar fi ”rezonabil să li se acorde prioritate lucrătorilor esențiali împotriva vârstnicilor”. Fiindcă, dixit Schmidt, ”populațiile vârstnice sunt mai albe. Societatea e așa structurată, încât le facilitează să trăiască mai mult. În loc să le dăm beneficii suplimentare celor care (albi fiind, n.m.) au avut oricum parte de mai multe, putem începe să egalizăm un pic terenul”.  

De cine mi-e imposibil să nu-mi amintească rasismul acestui individ, cerând ”egalizarea terenului” pe baza accidentului biografic al culorii pielii (albe) a unora? De ordinul hitlerist al eutanasierii ”handicapaților” germani. Și, pe bază de cuvinte și de spiritul lor, de ordinul ”curățirii terenului”, dat jandarmeriei române de Ion Antonescu, înaintea crimelor în masă împotriva evreilor cu care a debutat Holocaustul românesc. 

Iată-le la lucru: politicile identitare. La care s-a înhămat și masculul alfa al presei mainstream, americane, de vreme ce New York Times a publicat propunerea lui Schmidt fără să se revolte. Și, fapt semnificativ, fără să iște un firesc shitstorm global, precum valul mediatic colosal de indignare și de furie care l-a covârșit și îngropat recent, pentru nimic, pe nevinovatul Sebastian Colțescu.