Nave de croazieră pentru bolnavii de COVID-19

Deutsche Welle: Propuneți ca nave militare și vapoare de croazieră să fie transformate în vase-spital, ancorate în porturile germane de la Marea Nordului și Marea Baltică. Cum s-ar putea face așa ceva?

Moritz Brake: Ar fi o soluție bună, atât timp cât nu se așteaptă la bordul întregii nave standarde de terapie intensivă. Nici în saloanele normale de spital din țară nu sunt neapărat alte standarde privind aerul de respirat. Desigur că există prevederi clare de igienă la curățarea încăperilor. Dar acestea se aplică exact la fel și pe navele de croazieră. Există prevederi speciale privind aerul din sălile de operație și din saloanele de terapie intensivă. Pe navele de croazieră ar fi posibil de implementat, cu un anumit efort, dotările tehnice care să permită purificarea aerului la nivelul dorit. Și ar fi de conceput ca personalul de pe aceste nave, care este oricum antrenat în aceste practici de prim-ajutor, să fie folosit în astfel de situații. Trebuie doar definit clar de la bun început ce anume exact se va face din punct de vedere medical pe aceste vapoare.

Potrivit informațiilor actuale, această idee chiar este vizată în mod concret deja în SUA...

Sebastian Bruns: Cele două nave-spital ale armatei americane, construite pe modelul unui petrolier, au fost trimise în misiune – una se îndreaptă spre New York, pe Coasta de Est, cealaltă în direcția Los Angeles, respectiv Seattle, pe Coasta de Vest. Fiecare are o capacitate de câte 1.000 de paturi de spital. În plus, cel mai mare ofertant de vacanțe de croazieră din America, „Carnival Cruises”, vrea să pună la dispoziție o parte din flota sa pentru a fi transformată în vapoare-spital.

...și dacă în Germania și Europa nicio companie similară nu se va oferi voluntar să facă acest lucru?

Moritz Brake: Dreptul maritim internațional împiedică statul german să confiște de exemplu o navă aflată sub pavilion panamez. Voluntariatul ar fi desigur premisa pentru această idee.

Sebastian Bruns: Și eu văd lucrurile la fel. Nu putem să nu spunem însă că am ratat șansa de a ne pregăti niște rezerve din timp – atât noi, Republica Federală, cât și celelalte state din Uniunea Europeană. Să fi avut de la bun început vapoare special dotate și pregătite pentru a putea fi utilizate în caz de criză sau conflict ca nave de transport sau de ajutor, fără să fie nevoie să ne bazăm pe bunăvoința companiilor private sau să ne gândim chiar la măsuri de confiscare și rechiziție. În perioada Războiului Rece și în anumite țări, în Marea Britanie de exemplu, lucrurile au fost și sunt diferite: există posibilitatea ca, în momente de criză, nave de croazieră și de transport să fie trecute rapid în serviciul Marinei Militare, unde să fie redirecționate spre folosire în alte scopuri.

Un exemplu istoric este nava de croazieră Uganda, rechiziționată în 1982 pentru a fi utilizată în războiul din Insulele Falkland. În 60 de ore, ea a fost transformată din navă de linie în transportator de trupe și ulterior în navă-spital.

În Germania se construiesc acum astfel de capacități la sol, de exemplu pe aeroportul berlinez Tempelhof. Ce avantaje ar oferi vapoarele față de aceste soluții la sol?

Moritz Brake: Astfel de soluții – săli de sport, aeroporturi vechi, săli de expoziții sau nave de croazieră – sunt bune pentru că oferă suprafețe mari, necesare având în vedere numărul mare de cazuri de infectări. De exemplu în cazul actual al pandemiei de coronavirus, pacienții care nu au nevoie de respirație artificială (și marea majoritate nu au) ar putea fi îngrijiți foarte bine în astfel de spitale improvizate. Ar primi tuburi cu oxigen la pat și nu ar avea nevoie de alte măsuri de îngrijire intensivă. În săli de sport, paturile ar fi despărțite doar de niște paravane. Pe nave de croazieră în schimb, îngrijirea lor ar fi mult mai bună, mai confortabilă, mai sigură. Acolo ar fi posibil ca pacienții să primească mâncare gătită chiar pe navă, la cele mai înalte standarde, nu alimente furnizate de vreo firmă de catering, preparate undeva în niște bucătării improvizate. Aceste nave de croazieră sunt concepute tocmai pentru a îngriji oameni, cu standarde de igienă ridicate și cu aprovizionare cu oxigen. Ar fi sigur o variantă mai bună decât sălile de sport.

Iar cei bolnavi grav trebuie duși în spitale normale...

Moritz Brake: Exact! Iar acest demers s-ar putea realiza foarte bine pe o astfel de navă de croazieră transformată în spital. Aceste nave au deja un loc special de aterizare pentru elicoptere. Și dacă nu au, un astfel de loc poate fi construit rapid în zonele de pe navă solide, din punct de vedere structural, de exemplu acolo unde sunt piscinele exterioare. Apoi s-ar putea realiza foarte rapid transportul cu elicopterul al pacienților de pe navă, a căror stare se înrăutățește, la un spital corespunzător. Iar ulterior ar fi bine ca o astfel de navă să fie păstrată permanent exact cu această funcție, de navă-spital.

Italia, Spania, dar și țări ca Albania, Croația sau Grecia au coaste maritime lungi iar navele de croazieră sunt prezente în zonă. Ce propuneți pentru aceste țări? Ce rol pot juca UE și NATO?

Sebastian Bruns: UE dispune deja de o instituție competentă – este vorba de Center for Desease Management din Stockholm. Cred că UE își poate asuma responsabilități în această criză cu ajutorul acestui centru. Pentru NATO nu văd un rol în prezent. Forțele militare marine din fiecare țară ar putea desigur juca un rol în construirea acestor capacități. Italia este o mare putere maritimă, are o Marină dezvoltată, care are cu siguranță capacitatea să ajute. Dar nu trebuie să comitem greșeala de a transforma NATO într-un fel de organizație de ajutorare.

Moritz Brake: Cei care ar organiza astfel de măsuri la nivelul UE ar putea alcătui o echipă din care să facă parte și oameni din domeniul militar. În prezent, medici ai Marinei germane lucrează la sol, în Germania, în spitale improvizate pentru a ajuta pacienți civili. Un mecanism similar ar fi posibil pentru a trimite doctori din Marina germană sau franceză pe o navă-spital din Grecia, dacă acolo criza ar fi să zicem mai gravă decât în Germania.

Dr. Sebastian Bruns este expert în siguranță maritimă la Institutul pentru Politică de Securitate al Universității Kiel (ISPK).

Moritz Brake este căpitan-locotenent și doctorand la Department of War Studies al King´s College din Londra.