NATO vrea să relanseze cooperarea transatlantică | Global | DW | 18.02.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

NATO vrea să relanseze cooperarea transatlantică

Secretarul general al NATO mizează pe un nou capitol de cooperare după prima sa întâlnire cu noul ministru american al Apărării, Lloyd Austin. Retragerea din Afganistan va avea loc abia la momentul potrivit.

Afghanistan: explozia din Islam Qala

Aproximativ 500 de autocisterne cu combustibil au fost aruncate în aer pe 14 februarie la graniţa dintre Iran şi Afganistan.

A fost prima reuniune a miniştrilor Apărării din ţările NATO cu noul lor omolog de la Washington. Iar uşurarea prilejuită de cooperarea cu noua administraţie a SUA a părut să-l înaripeze de-a dreptul pe secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg. El a declarat că "se deschide un nou capitol de cooperare cu SUA" în faţa unor provocări glabale, pe care nu le poate nimeni rezolva de unul singur. "Vrem să întărim alianţa între Europa şi SUA", a evidenţiat el.

Reîntoarcere la cooperarea transatlantică

Stoltenberg a încercat de-a lungul a patru ani anevoioşi să-l sensibilizeze pe fostul preşedinte al SUA, Donald Trump, faţă de nevoia gestionării în comun a noilor provocări la scară globală. Cu un succes schimbător fiindcă, la urma-urmei, adversarul declarat al multilateralismului a fost la un pas să destrame NATO. Stoltenberg a ieşit câştigător în cele din urmă, reuşind să împiedice fractura. Măcar şi-a adus contribuţia în acest sens. Şi iată că acum a lăsat în urmă această dificilă fază a mandatului său.

Secretarul general se poate acum ocupa de noua planificare strategică a Alianţei şi mai ales de pregătirea summitului NATO din primăvară. Stoltenberg a anunţat că are câteva propuneri ambiţioase, menţionând în context capacitatea de disuasiune şi apărare, echitabila distribuţie a cheltuielilor şi sarcinilor militare şi cooperarea transatlantică la inovarea unor sisteme de armament. Concomitent, el a promis că NATO îşi va propune minime standarde de etică.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg

Jens Stoltenberg speră într-o bună cooperare cu administraţia Biden

În general este vorba de pregătirea NATO pentru provocările viitorului. În context, secretarul general a enumerat scenariile cunoscute: ascensiunea Chinei şi Rusia, două ţări care devin tot mai agresive. În raport cu aceste două puteri, conceptul NATO trebuie revizuit. "Până acum încă nu ne ocupăm de transferul de putere generat de ascensiunea Chinei şi nici de urmările sale în domeniul securităţii."

Banii rămân o temă actuală

În privinţa cheltuielilor de apărare, o temă dificilă în cadrul NATO, care a fost şi calul de bătaie al lui Donald Trump, Stoltenberg nu le dă prea mari speranţe restanţierilor, între care se numără şi Germania. Obiectivul de doi la sută din PIB pentru cheltuieli militare "este şi pentru Biden important, care a participat în 2014 la summitul NATO din Ţara Galilor, în calitate de vicepreşedinte, alături de preşedintele Obama", unde acest obiectiv a fost stabilit.

De atunci cheltuielile NATO au crescut de la an la an, în total cu 190 de miliarde de dolari, şi între timp nouă state împlinesc ţelul de doi la sută. Stoltenberg a explicat că distribuţia echitabilă a sarcinilor este o temă importantă atât pentru administraţiile democrate din SUA, cât şi pentru cele republicane. "Ceaa ce este şi în interesul nostru de securitate, fiindcă trăim într-o lume periculoasă", a subliniat el.

Am intrat împreună şi ieşim împreună

Despre situaţia din Afganistan se va discuta joi şi mai intens, dar linia politică a fost stabilită deja: "NATO se va retrage doar când va sosi momentul potrivit. Am intrat acolo împreună şi vom ieşi tot împreună", a insistat Stoltenberg. Iar retragerea "depinde de anumite condiţii". Administraţia Trump stabilise în urma unor negocieri cu talibanii ca retragerea să înceapă pe 31 mai.

Stoltenberg a precizat că decizia privind rămânerea sau retragerea trupelor din Afganistan va fi luată în strânsă cooperare cu SUA. "Vom evalua împreună situaţia, vom lua deciziile împreună." Iar dacă se ţine cont de condiţiile pe care Stoltenberg le pune talibanilor, devine clar că momentul retragerii încă nu a sosit, din perspectiva sa.

Delegaţia talibanilor la negocierile de pace de la Doha

Talibanii au promis multe la Doha dar nu se prea ţin de cuvânt

"Talibanii trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, să sprijine procesul de pace şi să aplice acordul de pace (de la Doha)." NATO trebuie la rândul său să impulsioneze negocierile de pace. "Talibanii trebuie să reducă violenţele, să negocieze cu bună credinţă şi să pună capăt unor legături mai vechi, de exemplu cu Al-Qaida", a mai cerut Stoltenberg.

Talibanii au încetat atacurile asupra soldaţilor NATO după acordul de pace încheiat anul trecut cu administraţia Trump, dar au continuat atacurile cu bombă asupra populaţiei civile şi atentatele asupra unor reprezentanţi ai societăţii civile afgane.

Afganistanul mai are nevoie de doi ani pentru a sta pe propriile picioare din punct de vedere militar, a declarat consilierul pe probleme de securitate al guvernului de la Kabul, Hamdullah Mohib, într-un interviu acordat ziarului britanic "The Times". "Aşteptăm să devenim independenţi în următorii doi ani, să putem prelua noi înşine răspunderea securităţii, inclusiv în cazul în care nu va exista o pace cu talibanii", a declarat Mohib. Poporul afgan vrea să conserve succesele ultimilor 20 de ani, dar asta depinde de menţinerea provizorie a trupelor NATO în ţară, a mai adăugat el.

Cheia chestiunii se află la Washington. Administraţia Biden trebuie să răspundă la următoarele întrebări: cât capital politic mai este dispusă să investească în misiunea din Afganistan şi cum evaluează politic expansiunea continuă a talibanilor în ţară.