NATO vrea să își consolideze și mai mult flancul estic | Global | DW | 26.11.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

NATO vrea să își consolideze și mai mult flancul estic

La reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO, care are loc marți și miercuri la București, se va dezbate asupra întăririi ajutorului pentru Ucraina, descurajarea Rusiei pe flancul estic și o serie de aspecte practice.

Trupe străine în România

Echipamente militare dezvoltate de Turcia sunt expuse în timpul demonstrației Joint Allied Power Demonstration (JAPDD) la Centrul Naţional de Instruire Întrunită de la Cincu

Nu este o coincidență faptul că miniștrii de Externe din cele 30 de țări NATO se reunesc marți și miercuri în România. La invitația ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu, ei își exprimă astfel sprijinul pentru flancul estic al alianţei și pentru regiunea Mării Negre, care a devenit un nou centru de activitate al NATO de la începutul atacului rusesc asupra Ucrainei. 

În primăvara anului 2022, alianța a decis să înființeze patru noi grupuri de luptă împotriva amenințărilor din partea Rusiei în Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România.

În cele trei state baltice și în Polonia au existat încă din 2017 grupuri de luptă, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Cele patru grupuri noi, cu batalioane de 900-1300 de oameni, sunt în curs de înființare. Mai multe țări NATO, între care și Germania, furnizează permanent trupe pentru grupurile de luptă, iar alte țări le trimit prin rotație și fac schimb cu alte state.

Puterea de luptă a acestor unități mici este limitată, dar importantă este valoarea lor simbolică. Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, desfășurarea multinațională reflectă solidaritatea între statele membre NATO. "Ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, continuăm să întărim descurajarea și apărarea în partea estică a alianței", a declarat purtătorul de cuvânt al lui Stoltenberg, Oana Lungescu. La summitul NATO de la Madrid, desfăşurat în vară, țările membre au stabilit că, în viitor, grupurile de luptă ar putea crește până la nivelul de brigadă, ceea ce ar însemna aproximativ 5.000 de oameni.

Grupuri de luptă și strategie 

Patriot

Sistemul Patriot de apărare împotriva rachetelor

Solidaritatea NATO pe flancul estic a fost pusă la încercare la 15 noiembrie, după ce o rachetă a ucis două persoane în Polonia, nu departe de granița Ucrainei. Incidentul a fost urmat de ore pline de tensiune, până când experții au stabilit că racheta nu a fost probabil lansată de armata rusă, ci de cea ucraineană. 

Însă accidentul a ridicat întrebarea legată de ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar ataca cu adevărat teritoriul NATO? În acest caz, NATO ar trebui să acționeze în mod decisiv, conform promisiunilor sale de asistență pentru toate statele membre. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a încercat să calmeze situația spunând că NATO nu crede, în acest moment, că Rusia plănuiește un atac împotriva aliaților. Cu toate acestea, războiul președintelui rus Vladimir Putin este perceput ca o amenințare fără precedent, în special în țările din estul NATO, în statele baltice și în Polonia. Miniștrii de Externe vor discuta și despre evaluarea situației la reuniunea de la București.

Continuarea asistenței militare pentru Ucraina

La București se va discuta inclusiv despre continuarea asistenței militare pentru Ucraina, care în acest moment are nevoie în primul rând de apărare antirachetă și de muniție pentru a respinge atacurile rusești asupra infrastructurii civile. Polonia a respins ideea de a-și întări apărarea aeriană cu rachete Patriot oferite de Bundeswehr, explicând, prin ministrul apărării Mariusz Blaszczac, că sistemele ar trebui mai degrabă să ajungă direct în Ucraina. Inițial, oficialul polonez calificase oferta armatei germane drept "interesantă".

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la baza militară Mihail Kogălniceanu, pe 11 februarie 2022

Secretarul general al NATO va face din nou apel la aliați să nu slăbească sprijinul acordat Ucrainei, chiar dacă energia și alimentele s-au scumpit în țările membre. Dacă Rusia va reuși să obțină ceea ce dorește, regimurile autoritare din întreaga lume vor învăța "că pot obține ceea ce vor prin forță brută", a declarat Jens Stoltenberg săptămâna trecută la Adunarea Parlamentară a NATO de la Madrid. 

Lacune în infrastructură

În România, armata franceză conduce noua grupare de luptă staționată la Cincu, în Transilvania. Cei aproximativ 500 de francezi au exersat în ultimele luni interacțiunile cu unități din Polonia, Țările de Jos și SUA. În ultimele zile, sistemul francez de apărare antiaeriană MAMBA, proiectat pentru distanțe scurte, a fost testat în România. "Manevre ca acestea asigură faptul că forțele NATO pot opera împreună și sunt pregătite să răspundă la amenințări din orice direcție", a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu.

Șeful grupului de luptă francez a declarat, în cadrul unei manevre din septembrie, că sarcina cea mai importantă a momentului este stabilirea obiectivelor care trebuie învățate și pregătirea pentru viitor vizând modalitățile de luptă. Exercițiile au scos la iveală și deficitele logistice, care nu se regăsesc doar în România, ci în multe țări NATO.

Tanc Leclerc

În această imagine difuzată de Ministerul Apărării din România, trenuri care transportă vehicule militare franceze de luptă blindate și tancuri Leclerc sunt staționate la Voila, în centrul României, miercuri, 16 noiembrie 2022

Să menționăm că armata franceză nu a reușit să facă rost de tancuri pentru grupul de luptă în România decât cu greu și cu întârziere. Au lipsit rutele de transport feroviar adecvate, iar un transport rutier a fost oprit în Germania, deoarece tancurile Leclerc au un gabarit prea mare pentru normele de circulație rutieră. De asemenea, tancurile nu au putut să treacă un pod important de lângă Cincu, în România, deoarece acesta nu poate suporta vehicule atât de grele.

Infrastructură proastă în România

România, care face parte din NATO din 2004, are o rețea rutieră relativ slab dezvoltată, care limitează transporturile militare de mari dimensiuni în caz de urgență. Aproximativ un sfert din drumuri nu sunt asfaltate și doar șase la sută din drumuri sunt autostrăzi. NATO și Uniunea Europeană au lansat programe de îmbunătățire a mobilității militare în întreaga zonă a Alianței. Căile ferate au nevoie de mai multe vagoane pentru echipamentele grele.

În statele baltice, ecartamentul căilor ferate respectă în continuare standardul rusesc, fiind urgent necesară adaptarea lui la standardul (mai strâmt) al UE, proiect care ar costa miliarde de euro. Polonia s-a angajat să construiască noi poduri, autostrăzi și 2.000 de kilometri de căi ferate până în 2034, inclusiv pentru a facilita redistribuirea trupelor la granița de est.

Problemele practice din România sunt reclamate și de trupele franceze. Soldații au relatat în octombrie pe rețelele de socializare despre cazarea catastrofală și mâncarea proastă, despre problema șobolanilor, a gunoaielor și a corturilor neîncălzite. 

În dialog cu platforma franceză de investigații "Mediapart", statul major francez a explicat că au existat adesea "condiții rustice" la înființarea unei noi unități - chiar și la opt luni de la începerea operațiunii în România. Între timp, anunță Ministerul Apărării din România, situația a fost remediată și toate cerințele franceze au fost îndeplinite.

Probleme au fost și la baza aeriană NATO de lângă Constanța. Acolo, procurorul militar român investighează un caz în care soldați și bande organizate, ar fi furat motorină și kerosen în valoare de două milioane de euro. 

Spania trimite avioane de luptă

NATO a redistribuit un grup de luptă și a întărit apărarea aeriană în România. Cu puțin timp înainte de începerea reuniunii miniștrilor de Externe, Spania a anunțat transferul temporar către România a opt avioane de luptă F-18 cu 130 de militari. De asemenea, SUA mențin o parte a scutului antirachetă în România, care a fost inițial destinat atacurilor din Iran sau Coreea de Nord cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune. Acum, potrivit diplomaților NATO de la Bruxelles, aceștia analizează modul în care scutul de apărare ar putea proteja și împotriva rachetelor rusești.