NATO vrea ajutor de iarnă pentru Ucraina

La reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO de la București nu se discută doar de livrări de armament pentru Ucraina, ci și de "ajutor de iarnă" - adică despre pături, corturi, haine groase, generatoare de curent electric, transformatoare și dispozitive de perturbare a dronelor rusești. "NATO nu livrează doar arme mortale", a declarat la București secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Arme pentru Ucraina pot livra doar statele membre, nu NATO ca organizație. Care vrea să evite cu orice preț o confruntare deschisă cu Rusia lui Putin. Stoltenberg este convins de asemenea că Rusia nu intenționează să atace teritoriul NATO.

Ministrul lituanian de Externe Gabrielius Landsbergis, care s-a aflat luni la Kiev cu șase colegi din țările baltice și nordice, crede că Ucraina are nevoie de mai multe tancuri, sisteme de apărare aeriană și alte arme grele pentru a face față agresiunii ruse. "Rămâneți calmi și trimiteți tancuri!", a scris Landsbergis pe Twitter după vizita în Ucraina. 

Într-un interviu pentru DW, șeful diplomației lituaniene a spus la București că prioritate trebuie să aibă asigurarea aprovizionării cu electricitate a Ucrainei. Necesare ar fi însă și livrările de arme. "E nevoie de tancuri pentru Ucraina", a spus Landsbergis. Acestea ar fi necesare pentru ca Ucraina să câștige războiul. Nu se așteaptă însă promisiuni concrete privind livrările de arme la reuniunea de la București. Este însă exact ceea ce cere ministrul ucrainean de Externe Dmytro Kuleba, prezent și el la Palatul Parlamentului de la București.

Ajutoare de iarnă de la G7

Ministra germană de Externe Annalena Baerbock vrea să se concentreze la București pe ajutoare practice de iarnă, care să fie de folos direct populației ucrainene. Ea a arătat că Germania a livrat deja arme moderne Ucrainei, printre care sistemul de apărare de tip Iris-T. Alte trei sisteme similare ar urma să fie livrate în 2023. "Vedem în mod brutal cum președintele rus folosește frigul ca armă. O separare brutală nu doar de dreptul internațional, ci și de civilizație", a declarat la București șefa diplomației germane. La doar 250 de kilometri de București începe teroarea rusă, a arătat Baerbock.

Germania a promis Ucrainei ajutoare de iarnă în valoare de 150 de milioane de euro. Și SUA au anunțat ajutoare similare importante. 

"Trebuie să facem mai mult"

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a cerut statelor membre să intensifice eforturile de ajutorare a Ucrainei la repararea daunelor provocate de atacurile rusești. "Trebuie să facem mai mult pentru a reface aprovizionarea cu gaz și curent, dar trebuie să trimitem simultan și mai multe sisteme de apărare aeriană. Cele trimise până acum trebuie menținute în funcțiune. Piese de schimb și muniție trebuie furnizate de aliați", a cerut Stoltenberg. Problema în multe țări NATO este că depozitele de armament se golesc prea repede și nu pot fi umplute în timp util pentru a ajuta armata ucraineană. În plus, nu pot fi cedate toate sistemele de apărare, statele NATO trebuie să se gândească și la propria apărare, potrivit unui diplomat din NATO.

Potrivit presei germane, armata germană ar deține depozite de muniție care ar ajunge doar pentru câteva zile în caz de război. Umplerea depozitelor germane la standarde NATO ar costa 20 de miliarde de euro. Problema ar fi mai puțin banii, ci capacitatea redusă a industriei de armament.

Președintele Iohannis: Deciziile trebuie aplicate

Miniștrii de Externe din NATO s-au întâlnit în România și pentru a arăta că, după războiul rus în Ucraina, flancul estic al Alianței a fost întărit cu patru grupuri de luptă în Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România. Alte patru "trupe de luptă" existau deja în țările baltice și Polonia. Este vorba de câte 1000 de soldați, efective care ar putea fi sporite până la maximum 5000 de soldați, potrivit deciziilor din vară de la summitul NATO de la Madrid.

Lucrurile s-ar mișca însă prea încet, potrivit președintelui român Klaus Iohannis. "Deciziile luate trebuie acum și aplicate. Acum. În cazul unui atac, trebuie să avem deja planuri privind desfășurarea de trupe. Acestea sunt lucruri ce nu pot fi decise în ultimul moment. Nu avem voie să fim luați prin surprindere", a avertizat Klaus Iohannis după întâlnirea cu secretarul general al NATO.

Aderări complicate

La București nu se așteaptă progrese privind aderarea la NATO a Suediei și Finlandei, blocată de Turcia. Ankara cere mai ales Suediei o cooperare mai bună la urmărirea așa-zișilor teroriști. Suedia și Finlanda au cerut în mai să fie primite în NATO, decizie care trebuie aprobată de toate cele 30 de țări membre. Doar Turcia și Ungaria se opun până acum primirii celor două țări în Alianță.

Aderarea la NATO a Ucrainei nu se află pe ordinea de zi. Atât timp cât Ucraina se află în război cu Rusia, aderarea la NATO nu este posibilă, spun diplomații de la Bruxelles. Gabrielius Landsbergis, ministrul de Externe al Lituaniei, a pledat la București pentru o aderare rapidă a Ucrainei. În 2008, NATO le-a promis la București Ucrainei și Georgiei aderarea, dar fără a preciza o dată clară. "Ușa NATO rămâne deschisă", a spus secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.