NATO pentru Moldova – o aspirație contestată și râvnită | Moldova | DW | 29.11.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

NATO pentru Moldova – o aspirație contestată și râvnită

Războiul din Ucraina schimbă percepția moldovenilor în privința NATO, dar mai lent decât au anticipat analiștii politici la începutul invaziei ruse.

La deschiderea Oficiului de legătură al NATO la Chişinău (arhivă)

În decembrie 2017 a fost inaugurat la Chişinău Oficiul de legătură al NATO (arhivă)

Sondajele arată că numărul moldovenilor care își pun speranța în NATO și care ar accepta o eventuală aderare a țării la Alianța Nord Atlantică este în creștere, dar relativ lentă. Ultimul sondaj făcut public, în noiembrie 2022, la Chișinău, de către IDIS „Viitorul” arată că 22,4% dintre cetățeni ar vota pentru aderarea Moldovei la NATO, iar 54,5% - împotrivă.

O sperietoare alimentată de un discurs politic ostil

Analiștii politici au identificat câteva explicații pentru această situație. În primul rând este vorba de stereotipuri din perioada sovietică și de efectul propagandei rusești, care a cultivat, timp de trei decenii, frica față de NATO. A doua explicație este inconsecvența mesajelor transmise de formațiunile politice aflate la guvernare pe parcursul anilor. Partidele și politicienii pro-ruși care au condus Republica Moldova au transformat NATO în sperietoare, vorbind despre această organizație nu ca despre o umbrelă de securitate, ci ca despre o coaliție militară care aduce război. A treia explicație dată de analiști este statutul de neutralitate al Moldovei și frica moldovenilor de a irita Rusia, în special după ce Putin a invadat Ucraina invocând anume încercarea acestei țări de a adera la NATO. Ultima explicație a faptului că prea puțini moldoveni ar vota, la un eventual referendum, pentru aderarea la NATO este percepția că la Chișinău nu există politicieni în măsură să facă un pas atât de curajos, dar și declarațiile, repetate inoportun de des, ale unor oficiali NATO precum că Alianța respectă statutul de neutralitate al Moldovei. Repetat ostentativ, acest mesaj descurajează intelectualii – cei mai deschiși pentru opțiunea pro-NATO. Ei văd, prin exemplul Ucrainei, cât de vulnerabilă este o țară-țintă a lui Putin, care nu a încăput la timp sub umbrela NATO.

Schimbare prudentă de mentalitate

Actualii guvernanți pro-europeni de la Chișinău fac încercări timide de a obișnui cetățenii cu ideea că NATO ajută și că neutralitatea nu apără Moldova de rachete rusești. Dar mesajele Chișinăului în privința neutralității (neutralitate sfidată de Rusia prin menținerea militarilor în stânga Nistrului) sunt prudente. Aflată în vizită la București, la începutul lunii noiembrie, Maia Sandu a menționat într-un interviu că, la ora actuală, Partidul Acțiune și Solidaritate are majoritate în Parlament (63 de mandate din 101), dar nu o „majoritate constituțională” (67 de mandate) și că ar fi imposibilă amendarea Constituției prin excluderea articolului referitor la neutralitate. În plus, a precizat șefa statului, „pentru a schimba această prevedere din Constituție e nevoie de sprijin popular, ori de-a lungul timpului în Republica Moldova discursul politic a fost pentru neutralitate, care, vedem acum, nu ne protejează”. (...) „Avem acest risc major de securitate pe care îl simțim în fiecare zi. Suntem un stat democratic, vrem să consolidăm democrația și contează ce cred cetățenii. Facem tot ce putem ca să menținem pacea chiar și în acest context dificil. Dar avem nevoie de sprijinul României și de cel al partenerilor noștri externi ca să putem să oferim în continuare siguranță și securitate cetățenilor”, a menționat Maia Sandu în interviul citat.

În caz de război, moldovenii mizează pe România

Dacă analizăm sondajele, vedem că atunci când sunt întrebați: „De la cine ar putea obține Republica Moldova ajutor militar în mod prioritar dacă s-ar confrunta cu o situație similară cu cea din Ucraina atacată de Rusia” – cei mai mulți moldoveni, 20,8%, spun că ar miza pe ajutorul militar al României, 16,5% ar miza pe ajutorul UE, 10,5% pe intervenția NATO și 3% cred că s-ar implica Ucraina.

O altă tendință evidențiată de sondajele din ultimii 15 ani realizate în Republica Moldova arată o creștere constantă a numărului celor care își doresc unirea cu România. De la 11% în perioada guvernării comuniste (2001-2009) a lui Vladimir Voronin – la 35% în prezent. 47,4% ar vota contra unirii cu România, iar 17,6% sunt indeciși.

Ajutor nemilitar din partea NATO

În decembrie 2017, la finalul unor bătălii politice dure între Parlament și președintele pro-rus de atunci, Igor Dodon, la Chișinău a fost inaugurat Oficiul de legătură al NATO - o misiune diplomatică cu experți din statele partenere. Socialiștii și Igor Dodon au speculat electoral acel eveniment, încercând să acrediteze sperietoarea că NATO ar încălca statutul de neutralitate al Moldovei.

De-a lungul anilor, toate proiectele NATO în Moldova au fost exclusiv civile – de la evacuarea, în 2018, a pesticidelor îngropate de sovietici în Autonomia Găgăuză, care afectau calitatea apei și sănătatea populației, până la oferirea de ajutor substanțial în perioada pandemiei de COVID-19. În pandemie, NATO a oferit Moldovei zeci de ventilatoare pulmonare și echipamente de protecție în valoare de milioane de euro. Iar recent, Moldova a primit din partea NATO încă șase tone de echipament individual de protecție și trei ventilatoare pulmonare.