NATO şi provocarea afgană

SUA au promis să trimită în zonă 17.000 de noi soldaţi. Germania s-a angajat să mai expedieze 600 de militari. Dar, potrivit comandanţilor de la faţa locului, aceste întăriri nu sunt suficiente.

Pe acest fundal, în ninsa Cracovie miniştri apărării din statele NATO s-au străduit odată în plus să salveze alianţa de un previzibil eşec în Afganistan, pentru cazul în care ţările membre nu se hotărăsc să treacă de la vorbe la fapte şi să-şi sporească notabil efortul militar.

În timp ce, la 10 ani de la aderarea la alianţă, autorităţile de la Varşovia au adoptat măsuri de securitate speciale în vederea protejării unei reuniuni simbolice pentru polonezi, starea de spirit din NATO nu e tocmai festivă. Întărirea talibanilor şi extinderea acţiunilor teroriştilor islamici, precum şi complicitatea Islamabadului cu extremiştii din nord-vestul Pakistanului, care se infiltrează în Afganistan şi comit atentate la poalele Hinducuşului le-a stricat tot cheful responsabililor alianţei.

America a reacţionat, anunţând o masivă creştere a efectivelor ei. Ceea ce amplifică sensibil presiunea asupra partenerilor europeni ai SUA, cărora li se cere să urmeze exemplul american. Germania a salutat intenţia Washingtonului. Ministrul german al apărării, Jung a subliniat că „unităţile suplimentare dislocate de americani vor spori securitatea, având un efect benefic îndeosebi în zona critică a frontierei afgano-pakistaneze”.

Jung a solicitat însă şi amplificarea contribuţiilor în vederea „reconstrucţiei civile” a Afganistanului.

Germania se află într-un an electoral iar intervenţia în Afganistan e departe de a fi populară. Cu toate acestea, Republica Federală a hotărât dislocarea altor sute de militari, din care o parte urmează să asigure protecţia alegerilor afgane din luna august.

Pe de altă parte, s-au înmulţit în ultimii ani criticile privind „pagubele colaterale” ale operaţiunilor trupelor alianţei. Secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer a reiterat în context că, „din păcate, nu se va putea reduce la zero numărul civililorm care-şi pierd viaţa în conflictul cu talibanii şi teroriştii islamişti”.

Totodată, „spre deosebire de inamicii lor, militarii alianţei nu omoară intenţionat oameni nevinovaţi”, a mai subliniat şeful NATO, reliefând totodată, că „alianţa nu-şi poate permite un eşec în Afganistan, întrucât nu poate accepta şi mai multă instabilitate într-o regiune oricum extrem de instabilă. Cum nu-şi poate permite nici crearea de noi zone de refugiu pentru teroriştii internaţionali şi noi suferinţe pentru populaţia afgană”, după cum a mai precizat Scheffer.

În fine, alianţa nordatlantică proiectează să-şi reia operaţiunile împotriva piraţilor din largul coastei somaleze.

În ce priveşte gazdele poloneze ale reuniunii, accesul la putere al lui Obama şi semnalizata ameliorare a relaţiilor dintre Moscova şi Washington plasează Varşovia într-o dilemă în chestiunea scutului american antirachetă. Polonia se teme să nu încapă din nou sub sfera de influenţă a Rusiei şi aşteaptă din partea noii administraţii americane o urgentă clarificare a viitoarei ei strategii.