Povară grea pentru bolnavii de depresie

Nu vorbim doar despre frica de infecție și boală. Între timp am aflat și ce înseamnă măsurile, recent înăsprite, de combatere a pandemiei și o nouă oprire generalizată a activității. Viața noastră, așa cum o știam, se oprește, abia ne mai putem vedea prietenii sau rudele, ne facem griji că ne-am putea pierde locul de muncă sau că am putea suferi pagube financiare. 

Mulți oameni se simt închiși și singuri, lumea devine înfricoșător de mică și golită de bucurii. Nu mai există întâlniri cu semenii, participarea la evenimente culturale sau sportive este anulată, suntem plictisiți, suferim de lipsa mișcării sau trăim înghesuiți. Ceea ce este greu de suportat pentru toată lumea este deosebit de stresant pentru persoanele suferinde de depresie. Acestea nu se tem mai mult de contractarea virusului corona decât populația generală (43% vs. 42%).

Totuși, aceștia resimt oprirea generală a activităților sociale mult mai acut (74% vs. 59%). Cei afectați suferă de aproape două ori mai des din cauza lipsei structurii zilnice (75% vs. 39%). Izolați acasă, aceștia se mișcă prea puțin (80% vs. 62%) și, comparativ cu populația generală, persoanele cu depresie rămân în pat mult mai des în timpul zilei (48% vs. 21%).

Aceste date reies din așa-numitul ”Barometru al Depresiei în Germania”, realizat de Asociația de Sprijin a Bolnavilor de Depresie, care urmărește să ofere o îngrijire mai bună persoanelor afectate de această cumplită boală și să reducă numărul sinuciderilor din Germania. Pentru barometrul din acest an au fost intervievate 5.178 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 69 de ani. Investigația sociologică reprezentativă a fost realizată în perioada iunie / iulie. La acea vreme, măsurile anti-pandemice în vigoare erau mai puțin stricte. 

Stilul de viață sedentar și perioadele lungi petrecute la pat agravează depresia

”Persoanele care suferă de depresie sunt fără speranță, sunt epuizate. Lipsa structurii de zi cu zi face ca acești oameni să se retragă în pat. Cu toate acestea, perioadele lungi petrecute la pat pot agrava depresia, ducând la apariția unui cerc vicios”, explică prof. Ulrich Hegerl, președinte al asociației sus-menționate și profesor la Universitatea Goethe de la Frankfurt / Main.

”Pe de altă parte, privarea de somn este în mod uimitor o metodă de tratament pentru depresie. Atunci când oamenii din clinică sunt rugați să rămână treji în a doua jumătate a nopții, peste 60 la sută dintre ei observă, spre surprinderea lor, că lucrurile se îmbunătățesc brusc și că depresia care a existat timp de mai multe săptămâni dispare. Însă numai până la următorul somn”, mai spune Hegerl.

Măsurile aplicate de guvern pentru reducerea contagiunilor, precum și izolarea la domiciliu îi afectează puternic pe bolnavii de depresie, arată studiile realizate de Asociația de Sprijin a Bolnavilor de Depresie în primele săptămâni de așa-numit ”lockdown”. 

Oamenii intervievați au declarat că se simt singuri și izolați (73% vs. 34% din populația totală), deseori îngândurați (89% vs. 41%), lipsiți de energie interioară (84% vs. 39%). De asemenea, somnul lor s-a înrăutățit (63% vs. 26%), aceștia s-au retras în mare măsură în ei înșiși (67% vs. 43%), s-au plictisit (55% vs. 33%), s-au îngrijorat din cauza viitorului lor profesional (41% vs. 28%), și-au perceput semenii ca fiind mai lipsiți de empatie (57% vs. 40%). În fine, oamenii suferind de depresie simt că și certurile și conflictele s-au înmulțit (43% vs. 18%).

Măsuri ce pot provoca mai multe pagube

Măsurile stricte de combatere a coronavirusului au afectat negativ fiecare al doilea pacient (48%), acești oameni fiind lipsiți de tratament în timpul primului ”lockdown” din primăvară. 

Pentru fiecare a zecea persoană, spitalizarea planificată nu a putut avea loc. Înrăutățirea serviciilor medicale afectează circa 5,2 milioane de oameni în Germania. ”Faptul că 56 la sută dintre persoanele cu depresie intervievate afirmă că îngrijirea lor s-a înrăutățit și că tratamente importante au fost anulate, ar trebui să fie un motiv de mare îngrijorare. Într-o atare situație este posibil ca aceste măsuri să producă pagube mai mari decât cele pe care încercăm să le evităm”, a spus Hegerl.

”Avem aceeași problemă și în alte domenii medicale. Să luăm de pildă exemplul oamenilor care s-au dus la medic prea târziu după un infarct sau un accident vascular cerebral. Nu ar trebui să ne concentrăm doar asupra procesului de infecție, altfel nu se va învăța nimic și se vor face greșeli la următorul val de gripă, când corona se aprinde ori când apare un alt virus. A trage învățăminte din actuala situație este o datorie și, sincer să fiu, sesizez lipsa unei dezbateri deschise pe această temă”, a declarat președintele Asociației de Sprijin a Bolnavilor de Depresie. 

Consultațiile medicale prin apel video vs. consultațiile față în față

Persoanele care suferă de depresie au nevoie de oameni cu care să discute pentru a ieși din desișul mental în care sunt prinși. În consecință, medicii și psihoterapeuții au prevăzut sesiuni de consultații prin intermediul videotelefoniei, costurile acestor servicii fiind acoperite de companiile de asigurări de sănătate. Aproximativ 14 la sută dintre pacienți au apelat la această metodă de interacțiune cu doctorul (mulți dintre ei pentru prima dată). Potrivit sondajului, 82 la sută dintre pacienți s-au declarat mulțumiți de consultația la distanță. 

Cu toate acestea, majoritatea pacienților au tendința de a utiliza ofertele digitale în scopuri organizaționale, cum ar fi programarea, solicitarea de rețete sau scutiri medicale. Ofertele digitale pentru mulți bolnavi de depresie nu pot înlocui discuțiile față în față. Numai 44 la sută dintre pacienți își pot imagina o sesiune digitală cu un psihoterapeut. 

În timp ce populația generală (58%) a reușit, de asemenea, să se aleagă și cu lucruri pozitive în urma schimbării ritmului vieții în timpul opririi generalizate a activității în primăvară (de exemplu, mai mult timp pentru familie sau o bucurie mai intensă a venirii primăverii), 31 de procente dintre oamenii care suferă de depresie au descris ”lockdown”-ul ca pe o pauză binevenită.

Prof. Ulrich Hegerl sfătuiește oamenii să se concentreze și asupra laturilor pozitive ale situației actuale, evitând gândurile negre. ”Nu avem doar persoane care suferă de depresie și care se află acum într-o situație mai dificilă. Această situație reclamă un proces de adaptare. Există oameni care abordează situația dintr-o perspectivă mai încrezătoare, văzând această criză ca pe o oportunitate. Aceștia încearcă să descopere sau să înceapă lucruri noi. Unii spun că își redescoperă hobby-urile și că încetinirea anumitor procese cotidiene este binevenită; că se concentrează asupra esențialului și reînvie prietenii mai vechi”.