Musulmanii - capul răutăţilor? | Societate | DW | 16.04.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Musulmanii - capul răutăţilor?

În Germania aproape fiecare infracţiune gravă a ajuns să genereze dezbateri privind islamul, chiar dacă, în unele cazuri, nici măcar nu au fost implicaţi musulmani. Este cazul recentului incident de la Münster. 

Moscheea comunităţii musulmane (DiTiB) din Stuttgart

Moscheea comunităţii musulmane (DiTiB) din Stuttgart

Mustafa Saglem îşi cunoaşte vecina de-o viaţă. Au copilărit împreună şi s-au înţeles mereu bine. În prezent, femeia îl evită şi nu-i mai adresează niciun cuvânt. "După o mică ceartă pentru un loc de parcare mi-a spus că noi, musulmanii, nu-i respectăm pe necredincioşi. De-atunci încoace nu mai vorbeşte cu mine." Mustafa Saglem a crescut în fosta capitală federală Bonn şi este căsătorit cu o suedeză. German însă nu e considerat. Pentru mulţi, el este doar musulman. Un străin, aşadar.

Dezbaterea în jurul islamului încinge spiritele în Germania mai mult ca oricare alt subiect. Cel mai recent exemplu este incidentul petrecut în oraşul Münster când un şofer a intrat cu un microbuz în mulţime. Doi oameni au fost ucişi, 20 au fost răniţi. Şoferul s-a sinucis.

Fără să se ştie motivul sau alte detalii referitoare la autorul atacului, pe reţelele de socializare, a început o dezbatere alimentată de către populiştii de dreapta. Între internauţi s-a speculat că ar fi vorba despre un atentat islamist. Printr-un mesaj pe Twitter, deputatul AfD în Bundestag, Beatrix von Storch, vorbea despre un refugiat ca prezumtiv făptaş. Când s-a aflat că atacatorul a fost un german bolnav psihic s-a emis ipoteza că făptaşul ar fi acţionat după modelul islamiştilor extremişti. 

Acesta e un discurs devenit, între timp, tipic pentru Germania. Dar cum îi afectează o asemenea discuţie pe cei 4,5 milioane de musulmani care trăiesc în Germania? Care este primul lucru la care se gândesc când se întâmplă câte o faptă oribilă, precum cea de la Münster?

Haluk Yildiz, preşedintele partidului Alianţa pentru inovaţie şi dreptate

Haluk Yildiz, preşedintele partidului "Alianţa pentru inovaţie şi dreptate"

Unii musulmani ignoră societatea care îi suspectează

Există trei tipuri de reacţii, explică politicianul  Haluk Yildiz: "Unii speră să nu fi fost un musulman fiindcă politicienii şi presa vor lua iarăşi foc. Cea de-a doua categorie este cea imună la învinuirile celorlalţi, cea care ignoră acuzaţiile. Şi mai există şi oameni care se retrag total şi nu vor să mai ştie de nimic."

Haluk Yildiz, german de origine turcă, este preşedintele formaţiunii "Alianţa pentru inovaţie şi dreptate" - partid care se implică în interesul comunităţii musulmane şi sprijină integrarea socială. Ca atare, el cunoaşte foarte bine cele trei categorii de musulmani. Cea de-a treia grupă este cea mai problematică, afirmă Yildiz: "Sunt acei oameni care s-au izolat de societate, sau care simt că nu au nicio legătură cu ea". Din cauza prejudecăţilor ei nu se mai simt bine în Germania. În consecinţă, "aceşti oameni se distanţează de societate şi se autoizolează complet", adaugă Yildiz.  

Dacă nu islamişti, măcar simpatizanţi ai preşedintelui Erdogan

A existat un anumit punct în care relaţia dintre musulmanii şi creştinii din Germania a început să se deterioreze? Să fi fost atacul terorist de la Berlin, din decembrie 2016? Sau noaptea de revelion 2015/2016 în care au fost reclamate abuzuri sexuale la Köln?

Solidaritatea între creştini şi musulmani ar trebui să devină vizibilă în Germania, cred reprezentanţii comunităţii musulmane

Solidaritatea între creştini şi musulmani ar trebui să devină vizibilă în Germania, cred reprezentanţii comunităţii musulmane

În opinia lui Haluk Yildiz, ruptura s-a produs mult mai devreme: "Până la atacurile de la 11 septembrie 2001, atentatele asupra World Trade Center, eu treceam drept turcul amabil de alături. Începând din 12 septembrie 2001 nici măcar nu mai sunt un musulman, ci am devenit de-a dreptul un 'islamist extremist'"  

În opinia lui  Haluk Yildiz, asupra musulmanilor din Germania ar mai plana şi suspiciunea colectivă că ar fi susţinători ai preşedintelui turc Erdogan, că se bucură de avantajele democraţiei din Germania, dar simpatizează un autocrat.  

Relaţia comunităţii cu presa

Mustafa Ocak, preşedintele comunităţii musulmane din Bonn (DiTiB), nu se fereşte să critice şi comunitatea pe care o reprezintă: "Ar trebui să vorbim mai mult cu presa, să ne apropiem de ea. Din acest punct de vedere avem şi noi o parte din vină". Mulţi preferă să stea retraşi. Consideră că jurnaliştii nu-i tratează corect. O situaţie evidentă inclusiv la realizarea acestui articol. La cererea Deutsche Welle privind acordarea unor interviuri, câteva moschei din Bonn şi Köln n-au avut nicio reacţie.   

O soluţie ar putea fi consolidarea dialogului interreligios, afirmă Haluk Yildiz. "În ultimii ani, la reuniunile noastre, au participat 20-30 de oameni. Este prea puţin". Situaţia este aceeaşi şi pe marea scenă politică a ţării. Puţini se implică în asigurarea coeziunii sociale, mulţi iau cuvântul şi îi învinuiesc pe musulmani după incidente nefericite precum cel de la Münster, critică reprezentantul comunităţii muslmane.

Autor: Oliver Pieper / CS