Kaliningrad îşi asigură autarhia energetică

Rusia construieşte la Kaliningrad o nouă termocentrală, menită să asigure independenţa energetică a enclavei în cazul în care vecinii din UE întrerup livrările de curent. Vechea Prusie Orientală, bază a flotei ruseşti din Marea Baltică, este în continuare un teritoriu foarte râvnit.

Compania energetică rusească de stat InterRAO a anunţat recent darea în exploatare a termocentralei pe gaz Pregolsky, cu o capacitate de 455, 2 megawaţi (MW), cea mai puternică din patru astfel de termocentrale, cu ajutorul cărora Moscova speră să asigure independenţa energetică a enclavei Kaliningrad. Cele patru centrale vor avea capacitatea combinată de aproximativ un gigawatt.

În sine, evenimentul nu este ceva deosebit de special. Dar pe fundalul războiului verbal tot mai intens dintre Rusia şi NATO, Kaliningrad devine o regiune fierbinte din punct de vedere strategic şi simbolic.

Odinioară capitală a Prusiei Orientale (Königsberg) şi oraş de baştină al filozofului german Immanuel Kant, Kaliningrad rămâne în continuare de mare importanţă strategică pentru Moscova. Acolo se află baza flotei ruse de la Marea Baltică, portul Baltisk fiind singurul port european al ţării ferit de îngheţ pe durata iernii. Recent, Rusia a instalat în enclavă un nou regiment antiaerian dotat cu rachete S-400 Triumph.

Centralele energetice pe gaz Maiakovskaia şi Talakovskaia, au o capacitate combinată de 312 MW. Ele au fost date în exploatare cu un an în urmă, în timp ce a patra centrală, Primorski, care va funcţiona pe cărbuni, ar putea fi finalizată în 2020. Aceasta din urmă este concepută ca o centrală de rezervă, în caz de avarie în sistem.

"Regiunea va deveni independentă pe deplin din punct de vedere energetic, de îndată ce construcţia centralei de rezervă Primorski va fi finalizată", a declarat directorul general al InterRAO, Boris Kovalciuk. Proiectul în valoare de 1,3 miliarde de euro este finanţat de compania de stat Rosneftegaz, din încasări obţinute de alţi doi giganţi energetici - Gazprom şi Rosneft.

UE trage ştecherul din priza rusească

Lituania, împreună cu Estonia şi Letonia, intenţionează să renunţe la curentul electric rusesc şi să se integreze în sistemul energetic al UE începând din 2025. Cele trei state baltice au aderat la UE în 2004, dar sistemele lor energetice au rămas interconectate cu cele ruseşti şi belaruse. Kaliningrad, în schimb, care nu are graniţă comună cu Rusia, s-a aprovizionat până acum cu curent din Lituania, care la rândul ei a importat şi importă curent din Rusia.

Rivalităţi vechi, mai puţin cunoscute

Singura magistrală electrică existentă între Ţările Baltice şi alte ţări ale UE este LitPol, dată în exploatare în 2016, cu o capacitate de 500 MW, care leagă Lituania de Polonia. Acest interconector joacă un rol-cheie pentru planurile baltice de sincronizare, chiar dacă va fi nevoie de cel puţin încă unul între cele două ţări, potrivit experţilor.

Totuşi, relaţiile dintre Vilnius şi Varşovia nu sunt dintre cele mai bune pe acest subiect. Polonia ezită în privinţa construcţiei noii magistrale electrice, probabil din cauza costurilor mari de investiţii (300 milioane de euro pentru partea poloneză), a potenţialei concurenţe cu preţul curentului exportat de Lituania şi a îngrijorării provocate de impactul de mediu. Din dorinţa de a impulsiona proiectul, Comisia Europeană i-a aprobat recent operatorului sistemului de transmisie să solicite ajutor din fonduri europene.