1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Moneda electorală a securității energetice moldovenești

20 martie 2019

Gazprom a mărit prețul gazului pentru Republica Moldova cu 25% pentru primul trimestru al anului 2019.

https://p.dw.com/p/3FLrV
Symbolbild Ukraine Russland Gaspipeline
Imagine: Sergei Supinsky/AFP/Getty Images

De la 1 ianuarie 2019, prețul gazelor naturale livrate în Moldova de gigantul rus Gazprom se ridică la 237,46 de dolari SUA pentru o mie de metri cubi. Astfel, costul de import al gazului rusesc pentru primele trei luni ale acestui an este mai mare cu circa 25% comparativ cu prețul de import din aceeași perioadă a anului trecut.

Prețul electoral al gazului

Prețul la gazul natural livrat de concernul rus Gazprom în R. Moldova a fost relativ stabil pe parcursul mai multor ani. Însă datele Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) de la Chișinău arată o creștere a preţului mediu de import al gazului rusesc pe parcursul anului 2018, fiind  cu 34% mai mare decât în 2017, adică 217,46 dolari pentru o mie de metri cubi. Anul trecut Republica Moldova (exceptând regiunea transnistreană) a importat 1,13 miliarde metri cubi de gaze, cu circa 9,3% mai mult decât în 2017, fiind cel mai mare volum importat din anul 2011.

În pofida acestei creșteri, prețul gazului pentru consumatorii casnici nu s-a majorat. Mai mult decât atât, în luna martie 2018, guvernarea de la Chișinău anunța reducerea tarifelor la gazele naturale pentru consumatori cu 20%, iar analiștii moldoveni declarau că această micșorare se face în scopuri electorale. Presupunerile s-au adeverit atunci, când în recenta campanie electorală, Partidul Democrat și-a anunțat meritul de micșorare a tarifelor.

Nici președintele socialist, Igor Dodon, care se laudă cu o relație de prietenie cu Alexei Miller, directorul general al Gazprom, nu a scăpat momentul să declare în cadrul unui interviu că nu vede motive pentru creșterea tarifelor.

Sergiu Tofilat DW/S. Ciochina)
Sergiu Tofilat: ”Avem o repetare a scenariului din 2015.”Imagine: DW/S. Ciochina

Sergiu Tofilat, expert în energetică la organizația WatchDog, consideră că și de această dată autoritățile nu se vor grăbi să majoreze tarifele la gaz, tergiversând această decizie cât mai mult posibil din cauza viitoarelor alegeri locale din acest an.

"Prețul a fost stabilit conform formulei din contract, care prevede trei parametri. Deci, când stabilim prețul pentru primul trimestru, se iau cotațiile de anul trecut - prețul gazului pentru UE, la motorină și păcură. Astfel, conform unei formule se stabilește prețul trimestrial, iar această majorare nu a fost o noutate și Gazprom-ul nu decide să majoreze prețul fără a preîntâmpina în formă scrisă. Însă, acum avem o repetare a scenariului din 2015, când tarifele nu au fost majorate din simplu motiv că erau alegeri - parlamentare în 2014 și localele din 2015. Atunci, în luna iulie, după alegeri, ANRE a majorat tarifele. Acum avem repetarea a aceleiași istorii, iar după localele din acest an, conform tradiției, tarifele vor fi majorate. Mai avem o mare problemă legată de metodologia stabilirii tarifelor și de devierile tarifare. Astfel, noi vedem că prețul de import este de circa 230 de USD, iar în tarif stă un preț de 178,5. Tarifele nu sunt însă majorate și ANRE, în cazul dat, încalcă prevederile metodologiei din simplu motiv că este subordonată politic și Partidul Democrat nu este cointeresat să majoreze tarifele din cauza alegerilor”, a declarat pentru DW analistul.

Dependența istorică de Gazprom

Încă de la independență, Republica Moldova a avut doar o singură sursă de import al gazelor naturale, iar autoritățile de la Chișinău nu au depus prea mari eforturi pentru a scăpa de această dependență istorică. Mai mult decât atât, pe parcursul acestor ani, Moldova a reușit să acumuleze și o datorie față de gigantul rus de peste 7 mlrd de dolari americani, care crește din cauza că autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol nu achită nota pentru gazele consumate.

”Datoria se formează și crește din cauza că operatorul transnistrean Tiraspol-Transgaz consumă gaz, dar nu îl achită, iar toți banii încasați sunt transferați la așa-numitul buget al regiunii separatiste pentru acoperirea regimului neconstituțional de la Tiraspol. Astfel, tot ce consumă Transnistria se acumulează ca datorii la Moldova-Gaz, pentru că Gazprom livrează conform contractului doar Republicii Moldova. Noi, pe de o parte, ne asumăm toată datoria Transnistriei și, în plus, prestăm servicii de legalizare a separatismului”, susține Sergiu Tofilat.

Problema privind securitatea energetică a R. Moldova se poate agrava și mai mult din cauza relațiilor tensionate dintre Ucraina și Federația Rusă, deoarece unica conductă care alimentează Chișinăul trece prin țara vecină. Deja Gazprom a anunțat oficial că ar putea sista tranzitul de gaz prin Ucraina începând cu 1 ianuarie 2020, atunci când proiectele de amploare de tranzit alternativ de gaze, cum sunt TurkishStream sau NorthStream2, vor fi aproape de final. Astfel, R. Moldova ar putea să se confrunte cu o criză energetică de amploare în cazul în care relațiile dintre Moscova și Kiev vor ajunge într-un punct critic.

Victor Parlicov
Victor Parlicov: ”Gazoductul Iași-Chișinău este mai mult un proiect politic.”Imagine: DW/S.Ciochina

Victor Parlicov, expert în energetică și fost director al ANRE, consideră că odată cu finalizarea proiectelor grandioase de infrastructură ale Gazprom va scădea tranzitul de gaze rusești pe teritoriul ucrainean, iar aceasta ar putea afecta și Chișinăul.

”Noi și Federația Rusă avem o problemă comună. Atâta timp cât Moscova trebuie să asigure cu gaze regiunea transnistreană, nu va renunța definitiv la tranzitul de gaze pe teritoriul ucrainean. Chiar și după anul 2019, când se termină construcția conductei TurkishStream, noi vom fi asigurați cu gaze. Aceasta însă nu înseamnă că noi trebuie să stăm liniștiți, deoarece într-un scenariu teoretic, Federația Rusă ar putea ajunge la o înțelegere cu Ucraina privind livrarea gazelor doar până în regiunea transnistreană, iar noi să rămânem fizic fără gaze. Aceasta ar fi o metodă de șantaj. Un alt argument este că și după finalizarea gazoductului de care am vorbit mai sus, nu există o posibilitate tehnică de a aduce gaz în regim revers dinspre Turcia până în R. Moldova”, a comentat pentru DW expertul.

Chinurile construcției gazoductului Iași-Chișinău

Dependența istorică de Gazprom ar putea fi soluționată odată cu finalizarea construcției gazoductului Iași-Chișinău, care ar permite R. Moldova să-și rezolve problemele de securitate energetică. Anunțat drept un proiect de anvergură în 2014, finalizarea gazoductului s-a prelungit pe mai mulți ani, iar politicienii de pe ambele maluri ale Prutului promit în fiecare an că acesta va permite consumatorilor moldoveni să cumpere gaz românesc la prețuri mult mai avantajoase. În realitate însă construcția decurge foarte lent. De această dată autoritățile moldovenești și-au fixat un alt termen ambițios, declarând că proiectul va fi încheiat până la finele acestui an.

”Gazoductul Iași-Chișinău este mai mult un proiect politic, de PR, decât un proiect justificat din punct de vedere tehnic și economic, pentru că cel mai simplu, rapid și ieftin este ca R. Moldova să își asigure consumul de gaz prin gazoductele existente. Cu toate acestea, dacă noi vom avea o alternativă, vom putea negocia și discuta cu Gazprom-ul pe picior de egalitate. Vom putea evita oricând prețurile politice ale gazului, tot felul de scheme prin care se finanțează separatismul la noi în țară. Deci, noi ne vom construi premisele pentru o dezvoltare independentă. Atâta timp cât noi nu avem alternativă, noi vom fi în continuare supuși șantajului și tot ce se face și s-a făcut până acum este conservarea status-quo-ului, pentru că Federația Rusă a știut foarte bine să exploateze prostia, lipsa de viziune, lăcomia și coruptibilitatea elitelor politice din R. Moldova. Deci, noi avem nevoie de această infrastructură, vorbesc de interconexiunea cu România, în primul rând pentru a ne putea dezlega de șantajul Federației Ruse și a autorităților separatiste de la Tiraspol, ca să putem discuta cu Gazprom pe picior egal și strict economic”, a comentat în concluzie Victor Parlicov.

Simion Ciochină
Simion Ciochină Simion Ciochină este un jurnalist născut în Republica Moldova. Este corespondent DW din 2015.