Moment de cotitură la Washington: ce urmează după scandal?

Final eșuat al discuțiilor de la Casa Albă între președinții Statelor Unite și Ucrainei, Donald Trump și Volodimir Zelenski. După un schimb intens și ostil de replici în fața presei, convorbirile directe s-au încheiat fără a fi semnată nicio înțelegere între cele două părți. Zelenski a părăsit sediul Președinției de la Washington precipitat pe intrarea la care l-a întâmpinat Trump, fără să fie condus de vreun înalt oficial american. Ulterior s-a aflat că Zelenski a fost anunțat prin intermediari că gazda sa a decis să nu îl mai primească la întâlnirea oficială.

Trump a exclus reluarea imediată a discuțiilor cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. "Vrea să revină imediat. Dar asta nu este posibil pentru mine", a spus Trump în prima sa apariție publică, după scandalul din Biroul Oval.

Răspunsul este ”Nu”

Zelenski a spus clar că nu vrea să-i ceară scuze lui Trump. Întrebat despre acest lucru, într-un interviu acordat televiziunii americane Fox News, Zelenski a răspuns: ”Nu. Respect președintele și respect poporul american”. Președintele ucrainean a subliniat că trebuie să fim ”foarte deschiși și foarte sinceri” unul cu celălalt. Și probabil că este mai bine să discutăm unele lucruri în spatele ușilor închise - ”cu tot respectul pentru democrație și pentru mass-media liberă”.

Întrebat dacă Ucraina poate câștiga fără sprijin american, președintele de la Kiev a recunoscut că ”va fi dificil, adăugând că ”de aceasta sunt aici”. În contextul în care i s-a reproșat ostilitatea față de Vladimir Putin, Zelenski a precizat că nu poate ”schimba atitudinea noastră ucraineană faţă de Rusia. Ei sunt ucigaşi pentru noi. America este prietenul nostru, Europa este prietenul nostru. Rusia este duşmanul nostru”.

„Nu trebuie să vă spun”

Anterior a existat o ruptură publică la o întâlnire între Trump și Zelenski. Președintele american și-a atacat cu voce tare oaspetele, lansând acuzații la adresa acestuia în fața camerelor de filmat. Trump i-a reproșat ucraineanului, printre altele, că nu a manifestat suficientă recunoştinţă pentru ajutorul american de război. Întrevederea comună a fost anulată.

Presa americană a relatat că Trump l-a dat afară pe Zelenski. Întrebat de reporteri dacă i-a cerut lui Zelenski să părăsească Casa Albă, președintele republican a spus: ”Nu trebuie să vă spun asta” și a adăugat că liderul ucrainean nu vrea să facă pace spre deosebire de el care ”vreau să fac pace, vreau o încetare a focului”.

Trump s-a îndreptat spre proprietatea sa de la Mar-a-Lago, din Florida, vineri târziu după-amiaza și nu este clar dacă va fi pregătit pentru o altă discuție cu președintele ucrainean, în zilele următoare. ”Acest om nu și-a dorit să facă pace și mă interesează doar dacă vrea să oprească vărsarea de sânge”, a comentat Trump înainte de plecare. Dacă Ucraina nu cedează, atunci Ucraina va trebui să continue lupta singură, a avertizat el la final.

Acordul pentru materii prime, blocat

În cele din urmă nu a mai avut loc nici semnarea planificată a unui acord de exploatare a materiilor prime ucrainene. Acordul deschidea accesul SUA la resursele de pământuri rare și era, din perspectiva lui Trump, o condiție prealabilă importantă pentru pacea în Ucraina și un semn de revenire a ajutorului militar anterior american.

În interviul de la Fox News, televiziune apropiată de administrația republicană, Zelenski și-a reînnoit punctul de vedere că un acord de materii prime între SUA și țara sa nu ar fi suficient pentru a descuraja Rusia lui Putin să atace din nou. Kremlinul a lovit în repetate rânduri teritorii în care erau active companii americane. O afacere cu materii prime nu este o garanție, dar poate face parte din infrastructura garanțiilor.

Solidaritate dinspre Europa

Disputa istorică din Biroul Oval al Casei Albe a fost urmată de o avalanșă de mesaje de sprijin din multe țări europene pentru Zelenski. ”Nimeni nu își dorește pacea mai mult decât cetățenii Ucrainei!”, a comentat pe platforma X cancelarul federal Olaf Scholz (SPD), în vreme ce probabilul viitor cancelar, creștin-democratul Friedrich Merz, a cerut, pe aceeași rețea de socializare, ”să nu confundăm victima cu agresorul”.

”Rusia este agresorul, Ucraina poporul agresat”, a scris și președintele francez Emmanuel Macron, salutând decizia luată ”în urmă cu trei ani de a sancționa și vom continua să facem acest lucru”. Liderul de la Elysee a și discutat telefonic cu omologul său ucrainean.

Coordonatoarea politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Kaja Kallas, fostă prim-ministră a Estoniei, a apreciat că „astăzi a devenit clar că lumea liberă are nevoie de un nou lider. Depinde de noi, europenii, să acceptăm această provocare. Ne vom intensifica sprijinul pentru Ucraina, astfel încât să poată continua să lupte împotriva agresorului”.

Summit european de apărare la Londra

Au mai transmis mesaje de solidaritate cu Ucraina președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cel al Consiliului European Antonio Costa, premierul spaniol Pedro Sanchez și cel britanic Keir Starmer, care a vorbit și el cu Zelenski și Trump imediat după întâlnirea aprinsă din Biroul Oval. Londra va fi mâine, 2 martie, gazda unui summit de apărare la care se vor întâlni cu Volodimir Zelenski mai mulți lideri europeni între care și președintele interimar al României Ilie Bolojan. Starmer, ca și Macron, a fost zilele trecute la Washington, pentru discuții cu șeful Casei Albe.

Unul din primele mesaje de încurajare a venit, la scurt timp după plecarea lui Zelenski din Casa Albă, de la premierul polonez, Donald Tusk: ”Prieteni din Ucraina, nu sunteți singuri”, a scris șeful executivului de la Varșovia pe rețeaua X. Categoric a fost și mesajul președintei de la Chișinău, Maia Sandu: „Adevărul este simplu. Rusia a invadat Ucraina. Rusia este agresor. Ucraina își apără libertatea ei și a noastră. Suntem alături de Ucraina”, a postat ea pe aceeași platformă pe care i s-a adresat public și președintele Bolojan: ”Securitatea Ucrainei este crucială pentru securitatea Europei. Trebuie să fim uniţi, pentru a lupta pentru valorile noastre, libertate şi pace”. Candidata USR la Președinția României, Elena Lasconi, a apreciat și ea că „o negociere de pace NU înseamnă bullying la adresa celui agresat. NU înseamnă intimidare. NU înseamnă șantaj!”.

Bucurie la Budapesta, prudență la Roma

Au fost și demnitari europeni care au interpretat în alt ton evenimentele de la Washington. "Oamenii puternici fac pace, oamenii slabi fac război", a fost reacția premierul naționalist al Ungariei, Viktor Orban, un aliat al lui Trump care menține legături strânse cu Rusia. Trump ”a susținut cu curaj pacea. Chiar dacă pentru mulți a fost greu de digerat. Mulțumesc, domnule președinte!", a mai scris șeful guvernului ungar.

Președinta Consiliului italian de Miniștri, Giorgia Meloni, care sprijină Ucraina dar are și legături strânse cu Trump, a sugerat organizarea unui summit care să implice Statele Unite, națiunile europene și aliații. ”Fiecare diviziune a Occidentului ne face pe toți mai slabi și îi favorizează pe cei care ar dori să vadă declinul civilizației noastre”, a punctat Meloni.

cis/ia (dpa, rtr, afp)