Moldovenii au votat lucid, pentru că s-au săturat de corupție și sărăcie | Moldova | DW | 16.11.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Opinie

Moldovenii au votat lucid, pentru că s-au săturat de corupție și sărăcie

Corupții din Republica Moldova au din nou probleme. Cel mai aprig politician anti-corupție, Maia Sandu, a învins la alegerile prezidențiale de duminică.

Maia Sandu

Maia Sandu, noua șefă de stat din Republica Moldova

O victorie la finalul unei bătălii politice în timpul căreia oponentul ei pro-rus, care întruchipează corupția, a utilizat cele mai murdare tehnici ca să rămână președinte.

În noiembrie 2019, la câteva luni după ce Maia Sandu a fost învestită în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, socialiștii (controlați de Igor Dodon) și democrații (rămășițele odiosului regim Plahotniuc) din Legislativul de la Chișinău au demis-o în ultima fază de pregătire instituțională a fundamentului pentru expulzarea din sistem a judecătorilor și procurorilor corupți, subordonați politic.

La distanță de un an, duminică, 15 noiembrie, Maia Sandu l-a învins pe Igor Dodon la alegerile prezidențiale, cu scorul de 57,74% la 42,26%, după o campanie în care oponentul ei a umplut țara cu gazete și pliante doldora cu minciuni pe care îți este jenă să le citești. Dodon a fost somat de către instanța de judecată „să sisteze imediat răspândirea informațiilor defăimătoare la adresa concurentului electoral Maia Sandu” printr-o decizie judecătorească emisă abia sâmbătă, 14 noiembrie, în „ziua tăcerii”, când zeci de mii de gazete și pliantele cu conținut defăimător, achitate din fondul electoral al lui Dodon, fusese împărțite deja prin cutiile poștale ale cetățenilor.

Nu cedați - corupția poate fi învinsă!

În perioada dintre turul întâi și turul doi al alegerilor prezidențiale, candidatul Dodon s-a evidențiat printr-un discurs misogin de ură, menit să antagonizeze societatea, iar în ziua alegerilor administrația separatistă de la Tiraspol (care a închis regiunea până la sfârșitul anului), contrar restricțiilor sanitare impuse, a trimis masiv, în dreapta Nistrului, în mod organizat, votanți cu viziuni de stânga, pentru a înclina balanța electorală în favoarea candidatului pro-rus. Nici asta nu l-a ajutat pe Igor Dodon, la fel cum nu l-a ajutat nici mobilizarea bugetarilor pe linie administrativă, nici deconectarea subită a curentului în câteva secții de votare și nici așa-numita operațiune cu urna mobilă. Nu l-au ajutat nici uneltele tradiționale care divizează societatea: limba moldovenească versus limba română și Ziua Victoriei versus Ziua Europei, deoarece alegătorii au dat un vot clar pentru apropierea de UE. Nu l-au ajutat pe Dodon nici sperietorile cu NATO, unirea cu România, iar de data aceasta nu au mai avut priză nici minciunile homofobe propulsate cu ajutorul bisericii. Contrar eforturilor disperate de a le mai spăla ov dată creierele cu minciuni, moldovenii au votat, de data aceasta, lucid, pentru că s-au săturat de corupție și sărăcie.

Toate încercările de a adăuga voturi în coșul electoral al candidatului pro-rus prin metode subversive au fost amortizate, ca pondere, printr-o mobilizare fără precedent a diasporei în favoarea Maiei Sandu – peste 261.000 de voturi (în condițiile în care mulți nu au reușit să voteze, deoarece s-au epuizat buletinele). Cozile formate chiar de la primele ore ale dimineții la secțiile de votare deschise în străinătate au fost de-a dreptul impresionante. Unii moldoveni din diaspora au făcut sute iar unii chiar mii de kilometri, pentru a ajunge la o secție de votare, iar rezultatele arată că 93% din alegătorii din diaspora și-au dat votul pentru candidatul pro-european.

Dodon nu-și cere scuze – el contestă

Astăzi, luni, 16 noiembrie, Igor Dodon nu și-a cerut scuze de la cetățeni pentru că i-a împroșcat cu minciuni halucinante despre Maia Sandu, crezându-i proști, pe tot parcursul campaniei electorale. Nu și-a cerut scuze nici de la Maia Sandu pentru că a ofensat-o într-un stil bădărănesc, spunând că nu are familie și insinuând că ar fi adepta marșurilor LGBT. Nu și-a cerut scuze, pentru aceasta, nici de la mama Maiei Sandu. A doua zi după alegeri, Dodon a „felicitat-o preliminar” pe Maia Sandu, dar a spus că va contesta rezultatele alegerilor, deoarece, spune Dodon, pe parcursul nopții, ar fi primit „sute și mii de mesaje de la concetățeni” care îl întreabă „cu lacrimi” (chiar așa a spus) „de ce permitem și nu contestăm”... Igor Dodon și-a făcut un obicei de a face trimitere la „sute de mesaje de la cetățeni” când nu are alte argumente pentru minciunile pe care le rostește.

Dodon evită să-și recunoască deschis înfrângerea. El refuză să creadă că este cel mai detestat politician din Republica Moldova și neagă în continuare faptul că, după noiembrie 2019, când guvernul controlat de el a preluat puterea, schemele de contrabandă, care furnizau bani negri în perioada regimului Plahotniuc, au fost reactivate, iar marii corupți, care dirijau acele scheme, au fost reangajați în sistem.

La fel ca Plahotniuc

Igor Dodon activează planul „B” - controlul asupra Guvernului și asupra tuturor instituțiilor statului prin intermediul majorității parlamentare. În acest sens, el, cel mai probabil, va reveni în funcția de președinte al Partidului Socialiștilor și, nefiind măcar deputat, va încerca să tragă sforile în Parlament prin intermediul grupului parlamentar al PSRM. Exact ca Plahotniuc, care nici el nu era deputat (era lider PDM), dar controla toate instituțiile statului prin majoritatea parlamentară care, la rându-i, controla Guvernul.

În ajunul alegerilor de duminică, 16 noiembrie, Igor Dodon anunța că are un scenariu pregătit și pentru situația în care pierde alegerile prezidențiale. Potrivit lui, actualul Parlament poate fi dizolvat doar în anumite condiții: „Noi vom putea asigura activitatea actualului Guvern”, spunea Dodon după ce PDM s-a retras, zilele acestea, de la guvernare, refuzând să-l sprijine în turul doi.

În ultima lună, în Parlamentul de la Chișinău s-au produs metamorfoze în măsură să-i asigure lui Igor Dodon controlul asupra a 54 de mandate din totalul de 101. Mai mulți deputați care l-au deservit anterior pe Plahotniuc s-au regrupat în jurul unei platforme parlamentare din care fac parte și deputații partidului „Șor” – care îl are în calitate de lider pe Ilan Șor, aflat în căutare internațională și condamnat în prima instanță, în Moldova, pentru spălare de bani în proporții uriașe. Cel mai probabil, socialiștii nu vor crea o coaliție oficială cu aceștia, dar împreună vor întreține un Guvern care i se va opune noului președinte reformator Maia Sandu.

De aceea, în faza inițială, în calitate de președinte, Maia Sandu va avea o sarcină eminamente politică – să scape Moldova de acest parlament nociv, care servește ca scut pentru marii corupți ce gestionează schemele de contrabandă și afacerile cu bani publici. Alegerile parlamentare anticipate pot fi declanșate prin crearea imposibilității de învestire a unui guvern. Prin urmare, echipa politică a Maiei Sandu ar urma să identifice căi constituționale de debarcare a actualului guvern, care a ajuns la discreția unei majorități parlamentare doldora de coordonatori de scheme ilegale.

Capcana întinsă de Dodon

Dacă se va ajunge la dizolvarea Parlamentului, moldovenii vor avea de trecut printr-un exercițiu electoral mai palpitant chiar și decât cel de duminică. Moldovenii vor trebui să voteze masiv contra corupților, pentru că așa cum stau lucrurile acum, Dodon încă este convins că o bună parte din electorat îl va susține la eventualele alegeri parlamentare anticipate. Zilele acestea, el a atenționat-o pe Maia Sandu că „fără PSRM, Parlamentul actual nu va putea fi dizolvat, iar o nouă majoritate poate fi doar cu PSRM”, sugerând astfel că ar fi deschis pentru o coabitare politică parlamentară PSRM+partidele pro-europene, o teorie respinsă de Sandu.

Conform legislației, Igor Dodon mai poate rămâne la Președinție până pe 24 decembrie 2020. În acest interval se pot întâmpla multe. Luni, Dodon a anunțat „consultări cu fracțiunile parlamentare în legătură cu situația pandemică”. Putem intui că Dodon va încerca să forțeze instituirea stării de urgență, prin intermediul Parlamentului, pentru a-și prelungi șederea la Președinție și pentru a câștiga timp ca să-și mute centrul de comandă.

O altă stratagemă despre care știm că se discută intens acum în anturajul lui Dodon are în vedere renunțarea lui Igor Dodon la funcția de președinte până pe data de 24 decembrie. În acest caz, șefa Legislativului, Zinaida Greceanîi, care este liderul PSRM, devine, pentru câteva zile, președinte interimar al Republicii Moldova. În acest interval, cade guvernul actual, președintele interimar Zinaida Greceanîi îl propune pe Igor Dodon la funcția de prim-ministru, iar majoritatea parlamentară menționată mai sus îi acordă vot de încredere și sprijin parlamentar. Iar în spatele acestui suport politic, din funcția de prim-ministru, Dodon va avea un singur scop – să erodeze popularitatea Maiei Sandu și să alimenteze dezamăgirea electoratului cu viziuni pro-europene.