Moldova: Volintiri – un sat reînviat cu suport german

Migrația masivă a moldovenilor, lipsa infrastructurii și a locurilor de muncă duc la dispariția satelor moldovenești. Ultimul recensământ, realizat în 2014, arată că în 23 de ani de independență, în Republica Moldova au dispărut circa 300 de sate. Potrivit experților, în prezent, alte peste 150 de sate riscă să dispară de pe harta țării, deoarece au rămas, practic, fără niciun locuitor. Fenomenul depopulării a afectat și satul Volintiri, raionul Ștefan Vodă, care se află la aproximativ 100 de kilometri de Chișinău. Datorită implicării autorităților locale, a cetățenilor și cu suportul oferit de Germania și UE, localitatea supraviețuiește în pofida încercărilor vremurilor grele și își câștigă viitorul.

Piața din sat – loc de muncă și de agrement

Satul Volintiri este situat în imediata apropiere de frontiera de sud-est a Republicii Moldova. Peisajul este idilic, dar în lipsa unui drum asfaltat care să lege localitatea de traseul Chișinău-Odesa, satul parcă s-ar afla la capătul lumii. Am ajuns în Volintiri în zilele când țara sărbătorea 30 de ani de independență. Primarul localității, Igor Hîncu, ne-a întâlnit la marginea satului. În apropiere, lângă un plop de peste 100 de ani, sătenii urmăreau un concert de muzică folclorică dedicat sărbătorii naționale. 

"La fondare satul se numea Volontirovca. Numele provenea de la acei voluntari moldoveni care s-au înrolat în armata țaristă rusă și care au participat la războiul ruso-turc din 1806-1812",  ne spune primarul localității, Igor Hîncu. "Deoarece proveneau din mediul boierimii sau nobilimii Moldovei, ei aveau cai și au fost înrolați în trupele de cazaci, iar după război li s-au dat aceste pământuri și ei au înființat acest sat. Satul era pe vremuri un centru administrativ, din care făceau parte localități atât din Moldova, cât și din Ucraina. După destrămarea Uniunii Sovietice, noi am rămas practic singuri, iar satul a început să dispară. Conform ultimului recensământ sunt peste 3600 de locuitori, dar aici locuiesc de fapt 3000, pentru că sunt foarte mulți plecați." 

După concertul aniversar am mers în centrul localității, unde se află o piață amenajată pentru vânzarea produselor, care este o sursă de venit pentru locuitori. Cândva Volintiri era faimos prin piața din sat numită „târgul de la Bebei”, de la numele râulețului cu același nume care traversează satul. 

"Noi am apelat la cetățenii din sat plecați peste hotare, ca să amenajăm acest târg. Am acumulat o sumă nu chiar mare, dar ne-a ajutat un agent economic, care a făcut aceste mese de metal. Târgul tradițional are loc duminica, iar oamenii vând mai mult produse agricole, dar și animaliere. Am amenajat și tomberoane aici pentru reciclare și vrem să aplicăm la proiecte pentru că nu avem un serviciu de salubrizare în sat. De asemenea, cu suportul societății Dekabristen din Berlin am reușit să schimbăm gardul din jurul pieței", ne povestește Igor Hîncu.

Proiectele sunt finanțate mai mult din ajutoare

O mare problemă a satelor din Republica Moldova este lipsa finanțării pentru proiectele de infrastructură, care să atragă oamenii în sat. În majoritatea cazurilor, soluțiile vin de la primari sau de la cetățenii activi. O altă problemă ține de relația cu autoritățile centrale. Din cauza clientelismului politic, primarii afiliați politic primesc mai multă finanțare decât cei neafiliați.

Și satul Volintiri se confruntă cu această situație. Centrul de plasament pentru copii în situații de risc se află într-o stare deplorabilă. 

"Este un centru care găzduiește zilnic 20 de copii din familii social vulnerabile. Aici facem activități cu ei, îi hrănim, iar în caz de urgență ei pot să rămână și pe noapte. Vrem să facem reparații, deoarece de la întemeierea centrului, din 2007, nu s-au făcut lucrări de renovare", ne povestește Ludmila Coceban, directoarea centrului. "Nu avem condiții pentru a lucra cu acești copiii. Am apelat cu un proiect la Ambasada Germană de la Chișinău, care ne-a promis să vină cu un suport semnificativ de 282 mii de lei pentru renovarea centrului. Este un suport foarte important pentru noi, pentru că avem copii care vin aici după școală și nu mai vor să plece acasă, pentru că se simt bine și în siguranță."

Muzeul Mariei Bieșu 

Volintiri este cunoscut și pentru că este satul natal al celebrei soprane Maria Bieșu, care în 1967 a obținut titlul "Cea mai bună Cio-Cio-san" la Concursul Internațional Miura Tomaki (Ediția I Tokio, Japonia). Datorită implicării sătenilor, în casa de cultură este amenajat un muzeu dedicat cântăreței.

"Ideea amenajării acestui muzeu o avem de peste cinci ani, dar am realizat-o destul de târziu. Am avut probleme când am dorit să adunăm materialele", spune Galina Procopovici, directoarea muzeului. "Am umblat prin tot satul și am căutat exponate. De exemplu, acest pat vechi este unicul în sat și are peste 100 de ani. Astfel, am amenajat acest muzeu, care descrie perfect casa în care s-a născut Maria Bieșu. Vrem ca tânăra generație să învețe despre trecut și să nu uite istoria. Avem aici și două portrete ale primadonei, care au fost donate. Mai așteptăm și trei rochii de scenă pe care vrem să le punem într-o vitrină de sticlă, ca să nu se decoloreze." 

"Volintiri - un sat smart și verde" din resurse europene

În incinta casei de cultură din sat îl întâlnim pe Dr. Clause Eppe, un expert al fundației germane Senior Experten Service (SES), care din septembrie 2020 se implică activ în dezvoltarea proiectelor și menținerea în viață a satului. Are și o masă, amenajată în bibliotecă, unde a făcut un stand de carte germană. 

Este foarte implicat și trăiește cu viața din sat, iar oamenii de la mic la mare îl salută pe drum. S-a implicat și în proiecte sociale precum organizarea concursului pentru cea mai curată stradă din sat sau organizarea unui turneu de șah pentru copii, crearea unui parteneriat dintre biblioteca din sat și una germană. 

"Am venit aici pentru că sunt convins că există speranță când te implici. Împreună cu locuitorii de aici vrem să dezvoltăm proiectul Volintiri - un sat smart și verde, care le va da speranță oamenilor într-un viitor acasă", a spus Dr. Claus Eppe. "Munca voluntară este foarte importantă și eu sper să reușim să facem ca dezvoltarea durabilă să fie viabilă din punct de vedere economic. Avem mai multe idei împreună cu cele două organizații de mediu să dezvoltăm proiecte de reciclare a deșeurilor sau chiar să construim o fabrică de biogaz. O altă idee este crearea unei asociații de fermieri, astfel încât aceștia să își poată comercializa singuri produsele. Aici există mici oportunități economice pentru a crea locuri de muncă. Acesta este viitorul economic, adică viitorul social, viitorul cultural al localității. De asemenea, vrem să construim o relație în care să fie implicată atât UE și Germania, cât și noua guvernare, pentru a dezvolta acestă regiune."