Moldova: Politică și interese clientelare pe timp de pandemie | Europa | DW | 14.04.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Moldova: Politică și interese clientelare pe timp de pandemie

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a anulat legea adoptată recent, prin asumarea răspunderii Guvernului – o lege criticată dur de opoziție și de experți, pe motiv că ar avantaja frauda.

Străzi pustii la Chișinău în timpul epidemiei de coronavirus

Străzi pustii la Chișinău în timpul epidemiei de coronavirus

Printre măsurile anti-criză impuse pe fundalul stării de urgență (cum ar fi majorarea indemnizației de şomaj şi compensarea parţială a taxelor salariale pentru întreprinderile care continuă să-şi plătească angajații), Guvernul a strecurat în legea contestată și prevederi care nu au nicio legătură cu criza – norme care avantajează industria tutunului în detrimentul sănătății oamenilor, extracțiile de zăcăminte și introducerea, în regim duty free, a mărfurilor accizate.

Mai întâi au deconectat Parlamentul prin asumarea răspunderii Guvernului și "starea de urgență"

La 2 aprilie, legea asumată de Guvern urma să fie dezbătută în Parlament, majoritatea parlamentară PSRM+PDM nu a asigurat cvorumul și s-a considerat că, astfel, legea a intrat în vigoare sărind peste procedura legislativă. În această situație, opoziția a contestat anumite prevederi din documentul asumat de Guvern la Curtea Constituțională, iar Curtea mai întâi a suspendat (joi, 9 aprilie) acțiunea legii până la examinarea în fond, iar luni (13 aprilie) a anulat-o integral.

Încă joi, când CC a suspendat acțiunea legii asumate de Guvern, în încercarea de a exploata politic gestul magistraților, președintele Igor Dodon a declarat public că l-a sunat pe președintele Curții (fostul deputat PSRM Vladimir Țurcan), pentru a-i cere explicații. Mai mult, Dodon a desecretizat votul magistraților: "L-am sunat ieri pe domnul Țurcan să înțeleg ce s-a întâmplat. Patru membri au votat pentru, iar domnul Țurcan a fost împotrivă și el are o opinie separată." În consecință, deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, a cerut luni, 13 aprilie, recuzarea președintelui Curții Constituționale la examinarea constituționalității legii asumate de Guvern.

Cine exploatează instrumentul numit Curtea Constituțională?

Indirect, prin suspendarea controversatei legi în ziua de joi, 2 aprilie, Curtea Constituțională i-a oferit Guvernului un răgaz de trei zile pentru a-și legaliza deciziile prin alte instrumente. Totuși, Curtea și-a argumentat decizia de suspendare a legii asumate de Guvern prin necesitatea „evitării prejudiciilor și consecințelor negative iminente pentru ordinea constituțională”. Premierul Ion Chicu, în calitatea sa de șef al Comisiei pentru Situații Excepționale, a valorificat răgazul de trei zile și, în ziua de vineri, 3 aprilie, prin decizia acestei comisii, au fost repuse în acțiune mai multe prevederi din legea suspendată joi de Curtea Constituțională.

În paralel, presa pro-guvernamentală, fruntașii PSRM, premierul Ion Chicu și președintele Igor Dodon au încercat concertat să acrediteze, în spațiul public, ideea că, din cauza opoziției, care a contestat la CC măsurile anti-criză asumate de Guvern, vor avea de suferit cetățenii, deoarece nu vor mai putea beneficia de ajutor de șomaj și alte facilități. Asta chiar dacă deputații din opoziție nu au contestat prevederile legate de înlesniri și facilități, ci amendamentele care, în opinia lor, favorizau anumite grupuri de interese și frauda. "Măsurile promovate de Guvernul Chicu sunt anti-populare, anti-business, clientelare în foarte multe aspecte şi în susţinerea unor agenţi economici apropiaţi guvernării", a declarat deputatul PAS, Sergiu Litvinenco.

În decizia de luni, 13 aprilie, Curtea a menționat că "prin faptul că ședința plenară a Parlamentului nu s-a desfășurat și prin faptul că Guvernului nu i-a fost acordată posibilitatea de a prezenta proiectul de lege în fața deputaților, Legislativul a făcut imposibilă depunerea moțiunii de cenzură în cadrul unei asemenea proceduri excepționale. Prin acest fapt, Parlamentul a făcut imposibil controlul parlamentar asupra procedurii angajării răspunderii. Ori posibilitatea înaintării moțiunii de cenzură reprezintă instrumentul principal de exercitare a controlului parlamentar în contextul angajării răspunderii Guvernului. (...) Acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, ar echivala cu transformarea acestei autorităţi într-o autoritate publică legiuitoare, concurentă cu Parlamentul", se arată în explicația CC.

Chicu se impune ca actor politic. În tandem sau contra lui Dodon?

La distanță de doar câteva ore, premierul Ion Chicu a anunțat că, săptămâna aceasta, Guvernul își va reangaja răspunderea pe aceeași lege anulată de Curtea Constituțională. Potrivit lui, legea a fost anulată pentru că nu s-a respectat procedura - nu din cauza conținutului: "Pentru a nu admite stoparea alocării suportului pentru cetățeni și agenții economici în perioada stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale, încă de vineri, a decis prelungirea acordării acestui suport." Celelalte măsuri incluse în legea anulată, dar care nu pot fi repuse în vigoare prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale, vor fi repetat promovate de guvern săptămâna aceasta, împreună cu un șir de alte măsuri menite să acorde suport cetățenilor și business-ului, a menționat premierul Chicu.

Pe de altă parte, guvernarea este acuzată de faptul că ar încerca să antagonizeze personalul medical care luptă, în prima linie, contra COVID-19. Mai întâi, președintele Igor Dodon a anunțat că toți angajații din sectorul medical infectați cu noul coronavirus vor primi o indemnizație de 16.000 de lei moldovenești (aproximativ 800 de euro). Ulterior, când numărul medicilor infectați a ajuns la 400, cei de la Ministerul Sănătății au anunțat că de indemnizație vor beneficia doar 29 de medici, argumentând că ceilalți s-ar fi infectat, potrivit autorităților din sănătate, din propria lor vină: de exemplu, nu ar fi dezbrăcat corect echipamentele de protecție.

Ce fac populiștii când nu sunt bani? Conectează propaganda!

Atitudinea Ministerului Sănătății a generat un val de revoltă în rândul medicilor, care au început să posteze pe Facebook echipamentele superficiale de protecție cu care sunt dotați și din cauza cărora se infectează. În nicio altă țară a lumii, rata cadrelor medicale care s-au contaminat cu COVID-19 nu este atât de mare ca în Republica Moldova. În cele din urmă, datorită presiunii publice, Guvernul și-a revăzut decizia și a anunțat că toți angajații din sectorul medical infectați vor primi indemnizația. La rândul său, Igor Dodon, în încercarea de a capitaliza politic momentul, a mustrat ușor Guvernul pentru faptul că a încercat să acorde indemnizația doar unora dintre medicii infectați, selectați de o comisie. S-au revoltat chiar și cei din Partidul Democrat, care îi asistă pe socialiști la guvernare. Liderul PDM, Pavel Filip, a spus că partidul său "nu va face figurație în acest parteneriat" politic cu PSRM: "Toți lucrătorii medicali infectați trebuie să primească indemnizațiile promise, care și așa sunt mici pentru efortul pe care acești oameni îl fac zilnic", a spus Filip. Asta deși indemnizația de 16.000 de lei pentru medicii infectați urmează a fi achitată din banii donați de cetățeni și agenții economici – bani acumulați pe un cont (fondul de intervenție) al Guvernului.

Igor Dodon a venit și cu alte reacții care au generat nedumerire în spațiul public. Pe de o parte, el i-a promis mitropolitului Moldovei sprijin de la stat – interpretat ca o compensare a pierderilor de pe urma sistării slujbelor bisericești (cu participarea enoriașilor în timpul stării de urgență) în perioada Paștelui. Asta în timp ce premierul Ion Chicu susține că Guvernul nu va acorda niciun fel de sprijin financiar Bisericii.

De asemenea, Igor Dodon a îndemnat agenţii economici care nu au bani pentru a achita salariile să ia credite de la bănci pentru acestea, iar statul va achita dobânzile – o inițiativă care a devenit subiect de ironie în spațiul public.

Și tot Igor Dodon a criticat UE pentru faptul că ar face politică pe seama ajutorului financiar oferit Moldovei în lupta contra pandemiei. În replică, ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, a spus că această declarație este una regretabilă. Potrivit diplomatului european, o parte din banii UE deja au ajuns în Moldova prin intermediul OMS. În plus, pe lângă banii oferiți pentru a înfrunta criza provocată de COVID-19, UE își menține în vigoare toate proiectele demarate până acum în Moldova.

Vă mai recomandăm