Moldova: ″De când e o rușine să rămâi în țara ta?″ | Europa | DW | 31.10.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Moldova: "De când e o rușine să rămâi în țara ta?"

Mulți tineri din Republica Moldova emigrează pentru că s-au săturat de corupție și probleme politice. Janina Semenova s-a întâlnit la Chișinău cu moldoveni care vor să rămână - tocmai din acest motiv.

Nicolae Leontiev

Nicolae Leontiev a găsit un job la o companie startup din Chișinău

"Nici eu nu prea știu de ce m-am întors", povestește Nicolae Leontiev. "Chiar și părinții mei au fost surprinși." După șase ani în România, unde și-a terminat studiile, tânărul s-a întors acasă la Chișinău. Mulți dintre prietenii lui au părăsit definitiv Republica Moldova. Potrivit estimărilor actuale, un moldovean din patru lucrează în afara țării.

Pe lângă motivele economice, mulți tineri își părăsesc țara pentru că se simt frustrați de evoluțiile politice. La patru ani după semnarea Acordului de Asociere, Uniunea Europeană a tăiat din fondurile pentru Moldova în urma problemelor legate de democrație și statul de drept. Mii de moldoveni au protestat anul acesta împotriva corupției și pentru o justiție independentă.    

Și Nicolae, căruia prietenii îi spun Nico, e dezamăgit de politica din Moldova. Când vorbește despre acest subiect, zâmbetul lui vesel dispare: "Pentru a realiza ceva în această țară, trebuie să ai relații. Totul e politizat." Cu toate acestea, vrea să rămână în țară: "Aici sunt acasă, aici m-am născut, aici am trăit prima mare iubire, aici am avut primele experiențe importante."

Un "Silicon Valley" în Moldova

La fel ca aproximativ un milion de alți cetățeni ai Republicii Moldova, Nico are și un pașaport românesc, datorită căruia ar putea să trăiască și să lucreze în orice stat al Uniunii Europene. Tânărul a găsit însă un job cu care e mulțumit, acasă la Chișinău. Tekwill e un fel de mic "Silicon Valley" la periferia capitalei. "Nici n-ai crede că ești în Moldova, nu?", ne întreabă Nico zâmbind când intrăm în clădirea ultra-modernă. La etajul superior, direct sub acoperiș, mai mulți tineri de la companii start-up lucrează la laptopurile lor. Există și o încăpere cu un printer 3D, unde se poate juca și tenis de masă, iar în fiecare joi se organizează un mic dejun comun pentru "networking". Nico lucrează în marketing, la compania start-up Gaus, o platformă pentru dezvoltatori de software. Munca îi place foarte mult și salariul e suficient de mare ca să-și plătească toate facturile - ceea ce fusese o provocare dificilă, lună de lună, la ultimul job. Fondatorii Tekwill speră să atragă investitori și companii cu acest complex, de care ține și "Startup Academy", și de a contribui la un sector IT puternic în Republica Moldova. Finanțarea pentru Tekwill provine în mare măsură din străinătate. "Politica noastră nu face însă nimic pentru a-i încuraja pe tineri să rămână în țară", spune Nico.

Tekwill s-a deschis în martie 2017

Tekwill s-a deschis în martie 2017

Valeriu Ghilețchi, vicepreședintele parlamentului de la Chișinău, recunoaște că emigrația reprezintă o mare problemă: "Obiectivul pe termen lung e să facem țara mai atrăgătoare, să rămână tinerii aici." Dar e vorba despre un fel de "misiune imposibilă". Valeriu Ghilețchi nu le face reproșuri tinerilor care vor să plece și crede că dorința de a emigra e legată și de trecutul sovietic al Republicii Moldova. Pe de altă parte, generația tânără nu cunoaște acest trecut decât din povestirile părinților.

Diaspora e un factor economic important. Sumele trimise acasă de emigranți reprezintă o cincime din produsul intern brut al Moldovei. La nivel mondial există doar nouă țări în care acest procent e și mai ridicat. În același timp, Moldova pierde personalul calificat de care ar avea nevoie.

"Eu aleg Moldova"

Există câteva programe ale guvernului pentru a contracara aceste evoluții, cum ar fi sprijinul financiar acordat emigranților care se întorc în Moldova și vor să-și deschidă propria firmă. "Unele inițiative sunt bune, dar nu ajung prea departe pentru că politicienii se luptă întrei ei", spune Mariana Turcan, care încearcă să-i convingă pe tineri că au un viitor în propria țară prin intermediul campaniei "Eu aleg Moldova". "De când e o rușine să rămâi în țara ta?", întreabă Mariana Turcan într-o cafenea cu autoservire, în care stă de vorbă cu eleva Ruxanda Tabuncic și cu profesoara universitară de psihologie Viorica Mocanu despre problema emigrației în masă. "Anul acesta, numărul studenților care au venit la noi la universitate a scăzut cu jumătate", povestește profesoara. 

Trei femei puternice care cred în viitor: Viorica Mocanu, Mariana Turcan și Ruxanda Tabuncic (din stânga spre dreapta)

Trei femei puternice care cred în viitor: Viorica Mocanu, Mariana Turcan și Ruxanda Tabuncic (din stânga spre dreapta)

Mariana Turcan se simte uneori frustrată de problemele din țară, cum ar fi corupția: "Dar e ușor să te plângi și să părsești țara. Poți să schimbi ceva doar dacă rămâi." Pentru a-i încuraja pe tineri, profesoara organizează școli de vară în care aceștia sunt integrați în proiecte sociale și motivați să se facă voluntari, sau întâlniri cu tineri care vorbesc despre realizările lor profesionale. Mulți nu știu ce să facă după școală și pleacă în străinătate. "Ideea e să-i convingem pe tineri să-și pună în aplicare capacitățile și talentele în țara lor", explică Mariana Turcan. Eleva de liceu Ruxanda vrea să rămână în Moldova și participă la campanie ca voluntară, purtând cu mândrie tricoul pe care scrie "Moldova - casa mea!".   

Cu toate acestea, politica joacă un rol important în continuare. Chiar dacă poate să contribuie la schimbarea atitudinilor unor tineri, Mariana Turcan nu poate să repare șoselele stricate sau să mărească salariile profesorilor din sate pentru a-i convinge să nu plece.

Nico se numără printre tinerii care țin mult la Moldova și își dorește să schimbe lucrurile în bine. Dar la sfârșitul discuției noastre, tânărul îmi spune foarte încet că nu-i exclus să plece, totuși, într-o bună zi. "Chiar dacă știu că, de fapt, nu ar fi corect", a adăugat imediat. 

Acest articol a fost realizat în cadrul unei călătorii de studiu în Republica Moldova a organizației Deutsche Gesellschaft e. V., sprijinită financiar de Ministerul German de Externe.