Moldova are nevoie de ajutor, nu de surse de isterie | Moldova | DW | 12.05.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Analiză

Moldova are nevoie de ajutor, nu de surse de isterie

Sociologii moldoveni au măsurat sensibilitatea cetățenilor R. Moldova la războiul din Ucraina și felul cum propaganda le-a modelat percepțiile. Speculațiile despre posibilitatea unei agresiuni ruse afectează economia.

Maia Sandu alături de președintele Consiliului European Charles Michel, care a fost la Chișinău săptămâna trecută

Maia Sandu alături de președintele Consiliului European Charles Michel, care a fost la Chișinău săptămâna trecută

Un sondaj publicat de CBS Research și WatchDog arată că frica moldovenilor de război a crescut după invazia Rusiei în Ucraina de la 10% la 59,4%. Ancheta sociologică reflectă o societate debusolată. Oamenii par să-și formeze percepția despre războiul din Ucraina în funcție de opțiunea geopolitică pe care o aveau înainte de invazie – opțiune exprimată la ultimele alegeri. Numărul moldovenilor care justifică invazia și îi dau dreptate lui Putin este doar puțin mai mic decât numărul celor care, la ultimele alegeri, au votat partide pro-ruse.

Propaganda rusească modelează în continuare percepțiile în Moldova

Potrivit sondajului citat, din zece cetățeni moldoveni, doi nu știu cum să aprecieze ceea ce se întâmplă în Ucraina, patru susțin că e un război și o invazie neprovocată, iar alți patru susțin narațiunile promovate de propaganda Kremlinului. Mai exact, 40,5% cred că e o invazie nejustificată și neprovocată, 22,8% cred că Rusia apără Donbasul de „atacurile ucrainene”, iar 15,2% cred că în Ucraina are loc o „operațiune de eliberare a teritoriului de naziști”.

În pofida dificultăților de ordin economic cu care se confruntă (inflație de peste 22% și complicații energetice), Moldova rămâne deschisă pentru refugiații ucraineni. Totuși, atitudinea moldovenilor față de refugiați s-a schimbat față de situația de la începutul războiului, iar schimbarea a fost generată de propaganda anti-refugiați, răspândită de presa locală loială Kremlinului. Astfel, potrivit sociologului de la CBS Research, Vasile Cantarji, dacă în primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina peste 90% dintre moldoveni considerau că Moldova trebuie să-i primească pe toți refugiații care fug de război, acum cifrele s-au schimbat: 57,7% dintre moldoveni consideră în continuare că trebuie primiți toți refugiații ucraineni, 31,4% cred că ar trebui lăsați să intre în Moldova doar unii refugiați, iar 7,4% cred că niciun refugiat din Ucraina nu ar trebui să intre în Moldova.

Pe lângă efectul nociv al propagandei ruse, care a însemnat o întreagă campanie anti-refugiați în ultimele două luni, scăderea numărului celor dispuși să accepte refugiați se explică prin creșterea substanțială a prețurilor la produsele de primă necesitate. Același sondaj ne arată că a „doua frică” a moldovenilor (după frica de război) este teama de creșterea prețurilor – 55,6%. Guvernul de la Chișinău cheltuie zilnic, pentru întreținerea celor 90.000 de refugiați ucraineni care s-au oprit în Moldova, un milion de euro – o sumă mare pentru o țară atât de mică și săracă.

Generoși și săraci

Aflat zilele acestea la Chișinău, Secretarul General ONU, Antonio Guterres, a pledat pentru un ajutor internațional major și urgent pentru Republica Moldova - țară aflată, spune el, „în prima linie de păstrare a păcii și securității în lume”. El a cerut comunității internaționale să facă „din suportul pentru Moldova o prioritate”. Potrivit lui, Moldova este țara care „se confruntă cu cele mai mari riscuri după Ucraina, pe fundalul războiului, fiind într-o situație economică foarte dificilă, cu prețuri la alimente și energie crescute dramatic și cu o populație tot mai săracă”. „Moldova nu este membră a UE și trece printr-o criză economică foarte complicată. Trebuie să ajutăm masiv această țară ca să corespundă generozității cu care a primit refugiați”, a spus Guterres.

Întrebat dacă Moldova este în siguranță din punctul de vedere al securității și dacă ONU ar putea oferi garanții de securitate în contextul războiului din Ucraina, el a spus că ONU nu este “o putere militară” ca să poată oferi asemenea garanții, dar a precizat că este „impresionat” de „înțelepciunea” autorităților de la Chișinău cu care au reușit să ferească țara de impactul agresiunii.

Autoritățile moldovene depun eforturi pentru a calma populația care se teme de război. Până acum, economia și sistemul bancar au fost zdruncinate de două valuri de panică – unul imediat după declanșarea invaziei în Ucraina, iar al doilea înainte de 9 mai, după declarațiile unui general rus care a vorbit despre joncțiunea cu Transnistria. Aceste declarații determină o parte a populației să-și retragă banii din bănci și să-și facă bagajele, iar pe alții chiar să părăsească țara de frica extinderii războiului.

Isteria războiului zdruncină economia și sistemul bancar al țării

Semnale alarmiste care au panicat moldovenii, a transmis zilele acestea și directorul Comunității de Informații din SUA, Avril Haines. „Avem indicii că armata rusă vrea să facă un pod terestru până în Transnistria. În timp ce forțele ruse ar putea fi capabile să atingă majoritatea acestor obiective pe termen scurt în următoarele luni, credem că nu vor putea extinde controlul asupra unui pod terestru care se întinde până în Transnistria și include Odesa, fără a lansa o formă de mobilizare. Și este din ce în ce mai puțin probabil ca aceștia să poată stabili controlul asupra ambelor regiuni și asupra zonei-tampon pe care o doresc în săptămânile următoare”, a menționat Haines.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova s-a văzut nevoit să reacționeze imediat, chemând opinia publică să evite speculațiile. Instituția a precizat că autoritățile sunt în strânsă cooperare și schimb de informații cu partenerii externi, inclusiv cu SUA. „Instituțiile abilitate din Moldova examinează tot spectrul de scenarii, care vizează evoluțiile de securitate din regiune, iar cumulul de informații nu indică asupra riscului de extindere a războiului pe teritoriul nostru. Avem planuri clare de acțiuni pentru prevenirea oricăror scenarii de destabilizare”, a asigurat Ministerul Apărării de la Chișinău.

Președintele Maia Sandu a menționat miercuri că evoluția lucrurilor în acest război nu poate fi anticipată pe termen mediu şi lung, dar a dat asigurări că, în acest moment, riscuri iminente de atragere a Moldovei în război nu există. „Înțeleg că oamenii sunt îngrijorați, e firesc să fie îngrijorați, dar nu aș vrea ca frica să pună stăpânire pe societatea noastră, pentru că nu ne ajută cu nimic”, a spus Maia Sandu. Ea a asigurat cetățenii că în cazul în care vor apărea riscuri de escaladare, autoritățile vor informa populația despre aceasta. „Dacă se vor schimba lucrurile, dacă vor exista niște riscuri iminente, atunci noi o să informăm populația imediat, pentru că siguranța oamenilor este principala noastră preocupare și în special responsabilitatea mea primordială”, a adăugat șefa statului.

Vă mai recomandăm