Moldova alunecă spre Rusia din „împrejurimea” UE

Sondajul, realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova, scoate în față doi potențiali candidați la funcția supremă în stat: socialistul pro-rus Igor Dodon și pro-europeana Maia Sandu. Potrivit anchetei sociologice, pentru Igor Dodon ar vota 32,1% dintre alegători, iar pentru Maia Sandu - 17,4%. Liderul protestelor pro-europene anticorupție din centrul Chișinăului, Andrei Năstase (președinte al Partidului Platforma „Demnitate și Adevăr”) ar acumula 11,9%, iar liderul comuniștilor Vladimir Voronin - 10,3%.

Sondajul mai relevă că dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, PSRM (pro-rus) ar acumula 17,9% din sufragii, pe locul doi s-ar situa Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” (pro-european) cu 13,4%, fiind urmat de „Partidul Nostru” (pro-rus) – 12,3%. Printre partidele care ar mai trece pragul electoral de 6% se mai numără Partidul Acțiune și Solidaritate (la construcția căruia lucrează Maia Sandu), posibil, Partidul Democrat (care controlează momentan puterea) și Partidul Comuniștilor. Partidul Popular European din Moldova (al ex-premierului Iurie Leancă) se află la limita pragului de accedere în Parlament, iar Partidul Liberal (condus de Mihai Ghimpu) și Partidul Liberal-Democrat (al ex-premierului Vlad Filat, aflat în arest), care sunt astăzi în Parlament, nu ar mai trece pragul electoral.

Voturile din Transnistria ar deschide calea spre federalizarea Moldovei

Analiștii politici anticipează două tururi la alegerile prezidențiale din toamnă. Potrivit lor, lupta politică se va da între Maia Sandu și Igor Dodon, iar dacă regiunea transnistreană (zonă separatistă a Republicii Moldova, controlată de un regim pro-rus) ar deschide „porțile” pentru votanții săi în cadrul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, balanța ar înclina, în al doilea tur, în favoarea candidatului pro-rus. Aceasta ar însemna, în opinia analistului politic Dan Dungaciu, „începutul federalizării Republicii Moldova” în baza prevederilor odiosului „memorandum Kozak”, respins anterior, sub presiunea SUA și UE, în ultimul moment, de ex-președintele comunist Vladimir Voronin.

„Ar fi naiv să credem că Vladimir Putin, care a fost refuzat de ex-președintele Voronin, când urma să vină la Chișinău ca să participe la semnarea actului de federalizare a Moldovei, va merge mai jos de „memorandumul Kozak”. Este sub demnitatea sistemului creat de Putin”, a menționat Dungaciu la TVR. În opinia sa, „un posibil scenariu ar fi ca planul de federalizare să meargă mână în mână cu alegerea președintelui”. (...) „Aceasta înseamnă că va trebui să ne așteptăm că Transnistria va deschide porțile pentru votul transnistrenilor, adică va permite să fie deschise secții de votare în stânga Nistrului. Să nu uităm că există un precedent în acest sens – când regimul separatist a permis intrarea în Transnistria a 40.000 de ziare ale PSRM... „Socialiștii pentru Transnistria” se numea acel manifest. Deci regimul separatist a permis transnistrenilor să meargă să voteze masiv atunci pe maul drept al Nistrului. Dacă se va deschide Transnistria către alegerile prezidențiale din Republica Moldova, înseamnă că suntem deja în logica unei potențiale federalizări, care nu se va numi neapărat federalizare”, a atenționat Dan Dungaciu.

O greșeală a UE care încă poate fi evitată

Mai mult, el a evidențiat încă o „veste proastă pentru Moldova” – de data aceasta care ar putea veni din partea UE. Este vorba de o nouă strategie a UE de politica externă și de securitate globală asupra căreia, spune analistul, ar lucra înaltul reprezentant al UE pentru securitate și afaceri externe, Federica Mogherini. Noul document ar urma să înlocuiască noțiunea de „vecinătate a UE” (prezentă în Strategia de politică externă și de securitate elaborată, în 2003, de José Manuel Barroso) cu termenul „împrejurimi”: „Diplomatic, aceasta înseamnă că nu se mai fac diferențieri. Dacă ești în „împrejurimi”, nu mai contezi pentru UE. E o ambiguitate prin care UE spune că nu ne mai interesează foarte tare ceea ce e în jurul nostru. Aceasta ar fi cea mai proastă veste pentru Republica Moldova. Și ea ar avantaja Rusia în Moldova”, a menționat Dan Dungaciu.

Potrivit lui, obiectivul Rusiei în Moldova este de a controla întregul (toată Republica Moldova) prin intermediul unor părți (Transnistria și Găgăuzia cu administrații pro-ruse) – anume acesta fiind obiectivul „memorandumului Kozak” de așa-zisă federalizare. „Cred că asta va încerca să facă Rusia în Moldova în contextul alegerilor prezidențiale din toamnă”, a conchis Dungaciu.

Cine și cum a compromis ideea europeană în Moldova?

Pe de altă parte, sondajul realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova denotă că 71,6% din respondenți își doresc alegeri parlamentare anticipate în 2016. Oamenii se declară dezamăgiți de guvernanții din ultimii ani care, acoperindu-se cu lozinci pro-europene, au jefuit țara. 85,2 la sută din respondenți consideră că lucrurile în Moldova merg într-o direcție greșită, 47,9 la sută din populație este îngrijorată de sărăcie, 44,3% - de creșterea prețurilor, 41,9% - de nivelul corupției, iar 39,8% - de nivelul șomajului.

Principalii responsabili de situația social-politică din Moldova, care s-a înrăutățit după furtul unui milliard de dolari din sistemul bancar, sunt, potrivit sondajului, politicienii – 15,7%, grupul criminal care a comis jaful bancar – 12,1%, justiția – 11,2%, Ilan Shor (care figurează ca principal suspect în acest dosar) – 9,2%, Banca Națională a Moldovei și bancherii – 9%, Dorin Drăguțanu (ex-guvernatorul BNM) – 8,6%, Vladimir Plahotniuc (oligarhul despre care se spune că ar controla în totalitate puterea în țară) – 8,1%, Vlad Filat (aflat deja în arest) – 6,2% și partidele care au fost la putere – 2,7%.