Moldova a ajuns în pragul unei drame demografice | Moldova | DW | 26.01.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Moldova a ajuns în pragul unei drame demografice

Republica Moldova trece printr-o criză demografică fără precedent - tinerii pleacă iar natalitatea este de ani buni mult mai mică decât mortalitatea.

Republica Moldova Chișinău

Chișinău, capitala Republicii Moldova

Școlile se închid rând pe rând din cauza lipsei elevilor iar universitățile abia de mai supraviețuiesc datorită studenților din țările arabe, care vin aici să-și facă studiile contra cost. Experții economici și demografii vorbesc într-un glas despre o dramă care ar putea lovi Moldova peste doi-trei ani, dacă autoritățile nu vor crea urgent locuri noi de muncă și dacă salariile nu vor fi cel puțin dublate.

Conform celor mai recente studii, de la proclamarea independenței, în 1991, Republica Moldova a pierdut 1,5 milioane de oameni din populația de aproximativ 4 milioane pe care o avea în momentul dezlipirii de URSS. Cei mai mulți au plecat în ultimii ani. 45.000 de cetățeni pierde Moldova anual, majoritatea tineri activi economic, care caută stabilitate și oportunități pentru a-și clădi viitorul. Cei mai mulți au plecat din regiunea transnistreană, acolo unde, pe lângă sărăcie, populația se confruntă și cu un regim separatist pro-rus, autoritar, bazat pe corupție. 33% din populația din stânga Nistrului (așa-numita Transnistria) a emigrat în ultimii 30 de ani. Din partea dreaptă a Nistrului au plecat pentru totdeauna 26 la sută dintre cetățeni, se arată într-un raport prezentat de expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Cu aceste cifre, Republica Moldova este „campionul absolut” al migrației pe continentul european.

Se nasc mai puţini decât mor și pleacă mai mulți decât se întorc

Dar nu doar migrația pustiește Moldova, ci și sporul negativ al populației – fenomen ce pare de neoprit. În ultimii cinci ani s-au născut cu 23.000 de moldoveni mai puţini decât au murit. Zece localități din țară sunt deja absolut pustii. Nu mai locuiește nimeni în ele. Nici un om. Alte 50 de sate riscă să le urmeze soarta, având mai puțin de 100 de locuitori. „Noi, ca națiune, pur și simplu dispărem de pe harta globului pământesc! Ponderea noastră în populația globală s-a redus de două ori din cauza natalității și de trei ori din cauza migrației", susține Veaceslav Ioniță.

Din 2010 până în prezent, numărul tinerilor din universitățile din Moldova s-a redus la jumătate. În anul 2006, Moldova avea 128.000 de studenți. Până în 2019, numărul acestora a scăzut la 56.000. În fiecare an, Moldova pierde câte 4500 de tineri cu vârsta cuprinsă între 19 și 24 de ani. Aceștia pleacă peste hotare. Instituțiile de învățământ superior completează rândurile cu studenți străini, care vin să-și facă studiile în Moldova, deoarece e mai ieftin. Fiecare al șaptelea student din sălile de curs din Moldova este venit din afara țării. Aceștia varsă anual în bugetul țării, ca taxă de studii, aproximativ 100 de milioane de dolari.

Schimbarea care întârzie

Schimbarea puterii în 2021, după două regimuri cleptocratice, nu a oferit, deocamdată, prea multe motive moldovenilor să vrea să rămână acasă. Guvernarea actuală este nevoită să facă față unor situații de criză fără precedent, inclusiv unei anomalii regionale pe piața energetică, soldată cu dublarea tarifelor pentru populație. Conform sondajelor, 17 la sută din cei rămași în Moldova spun că vor pleca din țară „în perioada imediat următoare” iar 35% susțin că sunt gata să plece în cel mult o jumătate de an. De cele mai multe ori, aceștia își găsesc adăpost în UE – Italia fiind țara cu cei mai mulți moldoveni (aproape 200.000).

În opinia demografului de la Chișinău Valeriu Sainsus, politicile statului capabile să oprească depopularea țării rămân incoerente. Potrivit lui, atât timp cât cetățeanul de rând nu va simți schimbarea, va continua să plece. Iar economistul Veaceslav Ioniță spune tranșant că, fără o dublare a salariilor actuale și fără crearea urgentă a noilor locuri de muncă acasă, exodul doar se va amplifica și va genera prăbușirea sistemelor.

La rândul său, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Marcel Spătari, susține că exodul populaţie este o problemă complexă şi poate fi soluționată sistemic: „Nu vom putea ţine oamenii acasă doar dându-le bani. Oamenii caută şi servicii publice mai calitative şi siguranţa zilei de mâine, un loc de muncă stabil, educaţie bună pentru copiii lor”, spune el. Potrivit lui, ministerul lucrează la un set de măsuri iar între acestea se numără și creşterea salariului. „Vom creşte salariul minim. Va fi constituit un grup de lucru care va identifica profesiile din domeniul public ce merită să aibă salarii mult mai mari decât au în prezent, pentru a stimula creşterea salarială”, a explicat ministrul.