1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Moldova, în fața unei noi inginerii financiare uriașe

22 aprilie 2020

Un acord de împrumut semnat cu Federația Rusă, în valoare de 200 de milioane de euro, aprobat în grabă de Guvernul de la Chișinău, dar neratificat încă de Parlament, a aprins spiritele în societatea moldovenească.

https://p.dw.com/p/3bGUO
Străzi pustii la Chișinău în vremuri de epidemie
Străzi pustii la Chișinău în vremuri de epidemie Imagine: DW/Y. Semenowa

În opinia experților economici, documentul conține prevederi extrem de periculoase pentru Moldova, în măsură să prejudicieze considerabil securitatea economică a statului și deschide porțile pentru corupție la scară largă. Prin articolul 7 din acordul de credit, „orice datorie restantă a oricărei entități din Republica Moldova către Guvernul rus sau instituții ale Guvernului rus, unde există acordul părții moldovenești, devine automat parte a acestui contract”. Altfel spus, Republica Moldova se angajează să preia datoriile unor companii moldovenești (inclusiv cu capital rusesc) care au luat împrumuturi de la bănci rusești în coordonare cu partea moldovenească.

Rusia controlează economic Moldova

Asta în condițiile în care oameni de afaceri ruși controlează sectoare întregi ale economiei moldovenești – de la resurse energetice, la mass media, transport și industria alimentară. Presa de la Chișinău a remarcat că, în mandatul de președinte al lui Igor Dodon, a pătruns adânc, cu afaceri în Moldova, Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Rusiei - cel despre care jurnaliștii români de investigație scriau, în 2019, că ar sponsoriza fundația soției președintelui moldovean Igor Dodon. În plus, aproape toate fabricile de vin și coniac din Moldova sunt controlate de oameni de afaceri ruși, iar majoritatea companiilor din regiunea separatistă transnistreană sunt conectate nu la sistemul bancar al Republicii Moldova, ci la cel al Federației Ruse.

„Creditul suveran” rusesc – cum l-a numit premierul moldovean Ion Chicu – urmează a fi oferit pe o perioadă de 10 ani, cu o rată a dobânzii de 2% anual. „Condițiile, la situația de astăzi, reieșind din ceea ce se întâmplă, consider că sunt acceptabile pentru Moldova”, a menționat premierul Chicu.

Diverse pericole 

Opoziția pro-europeană sună alarma și cheamă deputații din PDM, care asistă socialiștii la guvernare din noiembrie 2019, să nu voteze ratificarea acordului de credit în redacția actuală. „Ce are acest împrumut pentru care statul semnează cu niște împrumuturi private? Aceasta înseamnă că statul emite un fel de garanții pentru întreprinderi private, iar noi, cetățenii, urmează să rambursăm această datorie, dacă acești debitori, care nu știm cine sunt, nu rambursează la timp aceste datorii către băncile rusești. Autoritățile pot elibera aceste garanții într-un mod netransparent și abuziv, pentru că legea nu reglementează asemenea situații”, a atenționat liderul PAS, Maia Sandu. „Ne adresăm tuturor deputaților, dar în special celor din PDM, să se gândească la consecințele pe care le poate genera acest acord. Noi avem nevoie de bani, dar nu trebuie să deschidem portițe pentru abuzurile la care se dedă guvernarea socialistă. Cerem Guvernului să revină asupra acordului și să elimine prevederile care lasă loc pentru abuzuri”, a menționat, la rândul său, deputatul PAS, Igor Grosu.

Fostul ministru al Finanțelor, Natalia Gavriliță, a mai identificat un pericol în acordul semnat cu rușii: „Chiar dacă autoritățile spun că acest împrumut e sprijin pentru buget, acordul prevede că banii nu vor fi transferați la Banca Națională, așa cum e regula, ci la o bancă pe care o va stabili Guvernul după semnare. De ce banii destinați bugetului ajung în altă parte decât pe contul Ministerului Finanțelor? Despre ce bancă este vorba și ce are aceasta cu banii statului?”, se întreabă Gavriliță.

„Ultima dată când Rusia a oferit un credit Republicii Moldova (pentru achitarea penalităților la datorii), Chișinăul a pierdut controlul statului asupra rețelei interne de gaze naturale. S-a întâmplat în anii 1994-96. Atunci, Rusia a preluat, în contul datoriilor create, pachetul de control (51% plus un alt pachet transmis administrației separatiste de la Tiraspol) la compania MoldovaGaz”, a atenționat deputatul PPDA, Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova la Washington.

Andrei Năstase: "A venit momentul adevărului!"

Dacă va fi ratificat de Parlament, împrumutul rusesc ar urma să ajungă în Moldova în două tranșe. Prima - 100 de milioane de euro - în 30 de zile din data ratificării, iar a doua – încă 100 de milioane de euro - până la 31 octombrie 2020, adică în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale.

Deocamdată rămâne incertă distribuția voturilor deputaților în cazul ratificării acordului de credit. Deputatul independent Alexandr Oleinic susține că „creditul rusesc este excelent” și a spus că nu înțelege „de unde atâta ostilitate față de Rusia”. Pe de altă parte, democrații, care le asigură socialiștilor majoritatea în Parlament, au solicitat explicații Ministerului Justiției, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de soluționare a litigiilor între cele două părți. De asemenea, Ministerului Finanțelor i s-a solicitat să prezinte o informație despre existența unor datorii sau împrumuturi garantate de stat către Federația Rusă, dar și informații privind procedura și modalitatea de oferire a unor astfel de eventuale garanții de către Republica Moldova.

Liderul PPDA, Andrei Năstase, le-a cerut celor care controlează puterea să nu pună la încercare răbdarea oamenilor și să nu profite de pandemie și de imposibilitatea ieșirii masive în stradă: „Vom ieși în stradă și pe timp de ciumă, dacă va fi cazul. Mă adresez deputaților din Parlament, mai ales celor ce-și zic democrați și proeuropeni - a venit momentul adevărului! Demonstrați că nu sunteți ostaticii nimănui, nici măcar ai propriilor voastre frici de dosare penale reale sau imaginare”, a menționat Năstase.

Dodon șantajează PDM

Pe fundalul acestui „război al nervilor”, președintele Igor Dodon a recurs la un instrument pe care l-a mai folosit odată în raport cu democrații șovăielnici – instrument care i-a adus în subordine o majoritate parlamentară docilă. El le-a sugerat celor din PDM că ar fi dispus să provoace alegeri parlamentare anticipate și că acestea ar putea avea loc concomitent cu cele prezidențiale din toamnă – un scenariu considerat fatal pentru PDM pe fundalul rupturilor interne și al discreditării prin mariajul politic cu PSRM.

În legătură cu acest mod de a exercita presiuni asupra PDM, juristul PAS Sergiu Litvinenco constată că Dodon „joacă poker”. Potrivit lui, la modul practic, dizolvarea actualului Parlament, până la alegerile prezidențiale, nu mai poate avea loc, iar organizarea alegerilor parlamentare anticipate concomitent cu alegerile prezidențiale nu este posibilă: „Teoretic și ipotetic, Parlamentul încă poate fi dizolvat. La modul practic este aproape imposibil. Parlamentul poate fi dizolvat doar dacă până la 9 mai 2020 Guvernul actual este demis sau își dă demisia. Tot până la 9 mai 2020, noul candidat la funcția de prim-ministru trebuie să vină deja în Parlament cu prima solicitare de învestire. Dacă până la 9 mai 2020 aceste lucruri nu se întâmplă, dizolvarea Parlamentului nu mai este posibilă până la alegerile prezidențiale din acest an”, susține Litvinenco.

Deputații din „Grupul Pro-Moldova” (desprins de PDM) susțin că au mai multe întrebări în privința acordului de împrumut cu Rusia și că vor vota sau nu ratificarea în funcție de răspunsurile pe care le vor primi. Liderul acestui grup, Andrian Candu, a sesizat că o altă prevedere a acordului moldo-rus de creditare accentuează importanța participării companiilor rusești la achiziții publice în Republica Moldova. „Se urmărește facilitarea câștigării proiectelor investiționale (bunăoară la reconstrucția drumurilor) de către companii rusești - dacă vorbim despre acest acord de credit, care este unul electoral și banii vor merge în infrastructură. Acele companii rusești să câștige proiectele investiționale (eventual în parteneriat cu companii moldovenești), iar banii să ajungă înapoi în Rusia”, a explicat Candu.

Moldovenii se pot alege din nou doar cu gaura covrigului

Experții economici au ajuns la aceeași concluzie și atenționează că Moldova s-ar putea alege doar cu obligația rambursării creditului, cu tot cu dobândă. Iată prevederea din acord care ar putea genera această situație: „Partea moldovenească, în interesele extinderii relațiilor comercial-economice dintre cele două țări, va depune eforturi, orientate spre realizarea proiectelor comune pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul companiilor rusești. În aceste scopuri, companiilor rusești le va fi asigurat accesul pentru participarea în procedurile de achiziție a bunurilor și serviciilor în bază de concurs, desfășurate în Republica Moldova, în baza unui regim nu mai puțin favorabil decât regimul de care beneficiază companiile moldovenești sau alte companii.”

Deși spitalele din Moldova arată jalnic, iar medicii luptă cu pandemia în lipsa echipamentelor corespunzătoare de protecție (25% din cei infectați sunt medici), creditul rusesc a fost contractat pentru reabilitarea drumurilor (2020 este an electoral) - un proiect anunțat de Igor Dodon la finele anului trecut, după învestirea Guvernului Chicu. Atunci el a promis că va transforma Moldova în șantier. „Dodon şi-a tras un credit pentru următoarea perioadă electorală”, a menționat expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruța. Iar expertul economic Dumitru Budianschi a atenționat că creditul rusesc este unul dăunător: „Banii vor fi întorși de cetățenii Republicii Moldova, dar profitul și beneficiile vor fi culese de niște companii controlate politic din Federația Rusă și Republica Moldova.” 

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.