Moldova își pierde intelectualii și oamenii cu venituri medii și mari | Moldova | DW | 21.09.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Moldova își pierde intelectualii și oamenii cu venituri medii și mari

Republica Moldova îmbătrânește și se depopulează într-un ritm care sperie. În unele localități, 30% din populație este trecută de 60 de ani.

S-a schimbat și profilul moldovenilor care emigrează – nu mai pleacă săracii, ci oamenii cu bani, afectați de calitatea proastă a serviciilor și a infrastructurii publice. Cele mai optimiste scenarii arată că, peste două decenii, din 2,6 milioane de locuitori cu reședință obișnuită în Moldova vor rămâne doar 2 milioane. Asta în cazul în care autoritățile au conștientizat deja pericolul și vor interveni imediat cu politici. Dacă nu se va întâmpla aşa, peste 20 de ani, în Moldova vor rămâne doar 1,7 milioane de oameni, susțin experții Centrului de Cercetări Demografice din Chișinău.

În contextul lansării unui studiu pentru identificarea factorilor de risc care-i fac pe oameni să emigreze, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație din Moldova a organizat o dezbatere publică cu tema: „Migrația și implicațiile demografice asupra fertilității în Moldova”. Este pentru prima dată când un studiu de referință scoate în evidență faptul că moldovenii vor sa emigreze nu din motive financiare, ci sociale - legate de calitatea serviciilor, infrastructura publică și condițiile de trai în general.

Încrederea în stat a fost erodată, iar percepția contează

„Populația din mediul rural se confruntă cu problema angajării în câmpul muncii - la sate nu sunt locuri de muncă – dar și cu posibilități reduse de accesare a serviciilor educaționale de calitate”, susține Olga Gagauz de la Centrul de Cercetări Demografice. „Urmează două decenii cu declin demografic. De a schimba această tendință este foarte greu, pentru că este determinată de structura populației. Ponderea înaltă a persoanelor în vârstă în totalul populației determină declinul natural negativ. Asta înseamnă că, prin măsuri implementate în 2-3 ani nu vom putem stopa această tendință dramatică, dar o putem tempera”, crede Olga Gagauz.

Dezvoltarea nu înseamnă neapărat reducerea migrației, a remarcat ofițerul de program din cadrul Organizației Internaționale pentru Migrație din Moldova, Ghenadie Crețu. Potrivit lui, acum, din Moldova, pleacă în special tinerii cu studii alese din mediul urban. „Unii deja își mută afacerile în afara Moldovei. (...) Cu bani puțini, statul nu mai poate soluționa această problemă. Mulți au plecat pentru că nu au încredere. Încrederea în perspectiva unui trai decent în Moldova a fost erodată și ea trebuie restabilită. Asta nu se poate întâmpla timp de o zi. Percepțiile contează foarte mult. La percepția despre o Moldovă ca loc unde merită să ai o familie și să-ți crești copiii mă refer”, a explicat Ghenadie Crețu.

Una din soluții: portabilitatea pensiilor și a beneficiilor sociale pentru cei ce revin

Din cauza corupției din perioada fostelor guvernări, care a adâncit nivelul de sărăcie, Moldova a pierdut în ultimii ani peste 1,5 milioane de cetățeni. Majoritatea lucrează în Uniunea Europeană. Ponderea lor s-a văzut la ultimele alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate. Datorită votului din diaspora, Partidul Acțiune și Solidaritate are acum majoritate în Parlament. Și tot datorită acelui vot, a fost posibilă obținerea de către Republica Moldova a statutului de candidat pentru aderarea la UE. Potrivit lui Ghenadie Crețu, autoritățile trebuie să-i convingă acum pe cei plecați să revină și să vrea să rămână în Moldova. Pentru aceasta, Guvernul trebuie să creeze programe de recalificare, de recunoaștere și validare a competențelor și de reintegrare profesională și vocațională pentru cei ce revin, trebuie să-i ajute să-și găsească un loc de muncă în Moldova și să le ofere susținere în deschiderea afacerilor. La fel de importantă, în opinia lui Crețu, este portabilitatea pensiilor și a beneficiilor sociale de care moldovenii se bucură în străinătate, fapt ce i-ar convinge pe mulți să revină și să rămână în Moldova.

Deputatul PAS, Adrian Băluțel, susține că statul deja a întârziat cu implementarea multor politici menite să tempereze declinul demografic în Moldova. Prin urmare, autoritățile actuale nu au decât să aplice imediat mecanismele care s-au dovedit a fi eficiente în alte țări. Potrivit lui, politica socială, reziliența demografică, egalitatea și accesul copiilor la educație sunt componente ale agendei de asociere la UE asupra cărora se lucrează acum intens. „UE insistă asupra combaterii muncii la negru. Noi avem deja un pachet de reformare a Agenției de ocupare a forței de muncă, a Inspecției Muncii, de stimulare a muncii legale. Foarte curând vom modifica legislația și vom încuraja angajatorii să nu mai achite salarii în plic. Le vom oferi în schimb scutiri fiscale”, a spus Băluțel.

Guvernanții, ocupați cu agenda de asociere

Studiile arată că majoritatea moldovenilor care întemeiază familii își doresc cel puțin trei copii. După apariția primului copil însă, cei mai mulți renunță din cauza felului defectuos în care funcționează creșele, grădinițele și școlile. De cele mai multe ori, din cauza corupției sau a inaccesibilității, cel puțin unul dintre părinți nu poate reveni la muncă, iar din această cauză familia trăiește în sărăcie. Presați de agenda de asociere, guvernanții moldoveni sunt nevoiți acum să schimbe această stare de lucruri. Potrivit lui Adrian Băluțel, în actuala sesiune parlamentară, va fi votată o lege-cadru care va reglementa creșele, mini-creșele și activitatea bonelor. Mai exact, se va permite crearea mini-creșelor în cadrul companiilor. În plus, un părinte aflat în concediu de maternitate va putea avea grijă de alți 5-10 copii ai vecinilor, pentru ca respectivii să poată merge la serviciu.

Soluția cu impact major atât asupra bunăstării celor rămași, cât și asupra determinării celor plecați de a se întoarce în Moldova ar fi, în opinia autorităților, atragerea investitorilor și crearea locurilor de muncă. Adică dezvoltarea țării, pentru că „nu ne permitem să plătim oamenii să se întoarcă acasă”, spune ministrul Muncii, Marcel Spatari.

O țară îmbătrânită, în colaps

Conform statisticilor oficiale, 60% din cei care pleacă din Moldova și nu se mai întorc au între 15 și 35 de ani. Dacă acest fenomen nu este oprit la timp, se creează un dezechilibru în categoriile de vârstă, ceea ce, în timp, va genera prăbușirea sistemului de protecție socială, inclusiv a sistemului de pensii. La ora actuală, 1,2 salariați din Moldova îi asigură pensia unui bătrân. Pentru comparație, în majoritatea statelor UE acest raport este de trei-patru angajați la un pensionar. Potrivit estimărilor oficiale, în următorii 20 de ani, ponderea persoanelor trecute de 60 de ani în Moldova va depăși 32,3%, iar a celor cu vârsta mai mare de 65 de ani – 24,4%.

Moldova are deja mai mult de zece sate în care nu mai locuiește nici un om. Alte 50 de sate riscă să le urmeze soarta, având mai puțin de 100 de locuitori.