Moşteniri comuniste

„Ce se întîmplă cu Moldova, ţara cea mai săracă din Europa? Moldova pare uitată”, scrie, în paginile ziarului Die Welt, fostul premier eston Mart Laar. „In faţa Rusiei, statele ex-comuniste n-au decît alternativa de a-şi păstra cumpătul” şi de a urma exemplul eston, recomandă autorul. El cere Europei să se alăture Americii, împotriva Rusiei şi să susţină mai clar şi mai ferm, „prin schimburi comerciale şi nu prin pomeni”, ţări precum Georgia şi Moldova. Ţări, care doresc să se rupă de trecutul lor comunist, fiind frînate de Moscova pe drumul lor spre vest prin intermediul Transnistriei ori Abhaziei, în speţă prin separatismele din aceste ţări. Autorul elogiază evoluţia Georgiei „inaugurată de revoluţia portocalie” de acum cîţiva ani, reliefînd că, spre deosebire de Moldova, „georgienii au acum o şansă de independenţă reală”. Că „e posibil să se reziste presiunilor ruseşti a demonstrat în Estonia”, care în conflictul iscat de mutarea monumentului eroului sovietic s-a bucurat de sprijinul puternic al UE, mai opinează fostul primministru eston.

Ziarele germane se ocupă azi pe larg de alt litigiu. Majoritatea analiştilor critică atacurile lansate de liderul social-democrat Beck la adresa partenerilor săi creştin-democraţi din alianţa guvernamentală berlineză. Beck îi acuzase pe creştin-democraţi de neoliberalism şi tendinţe antisociale. Freie Presse din Chemnitz relevă că agresiunea verbală a lideului stîngii s-a produs pe fondul unei crescînde impopularităţi a social-democraţilor. Acesteia i s-a adăugat presiunea tot mai amplă exercitată asupra social-democraţilor de către extrema stîngă, care a introdus în parlament o iniţiativă cerînd adoptarea salariului minim pe economie, o mai veche revendicare a formaţiunii lui Beck.

Koelner Stadtanzeiger observă că „social-democraţii se comportă ca şi cum nu s-ar afla la putere, ceea ce va sfîrşi prin a-i relega pe băncile opoziţiei”.

Nuernberger Nachrichten o critică pe şefa executivului, Angela Merkel, un cancelar creştin-democrat care s-ar fi „pus în scenă la summitul G-8, dar nu e în stare să ia decizii clare în alianţa guvernamentală” şi, în genere, în politica internă.

In fine o serie de comentatori consacră spaţii largi eşecului jalnic al unei intervenţii mult prea anemice a poliţiei împotriva unor extremişti de dreapta din estul Germaniei, care se năspustiseră asupra unei trupe de actori. Braunschweiger Zeitung pune degetul pe rană, solicitînd clasei politice să ia măsuri de maximă duritate contra gloatei neonaziste.

Mitteldeutsche Zeitung din fosta RDG cere epurarea poliţiei de elemente care nu prezintă încredere. Şi Sueddeutsche Zeitung din Muenchen relevă că „landul Saxonia Anhalt, în care a avut loc agresiunea, a devenit notoriu pentru atitudinea îngăduitoare adoptată de autorităţi faţă de extrema dreaptă şi pentru bagatelizarea, de către oficiali, a delictelor comise de neonazişti”. Ziarul german se pronunţă de asemenea în favoarea efectuării unei curăţenii generale în rîndurile poliţiei şi eliminarea celor care se prefac că nu ar sesiza, chipurile, provocările extremei drepte.