1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

România și Occidentul, miza Chișinăului în fața Rusiei

23 februarie 2023

Republica Moldova a declanșat procedura de denunțare a zeci de acorduri semnate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI) - organizație patronată de Rusia.

https://p.dw.com/p/4NszA
București Maia Sandu Klaus Iohannis
Maia Sandu și Klaus Iohannis (arhivă)Imagine: Daniel Mihailescu/AFP via Getty Images

Anunțul a fost făcut miercuri de către ministrul moldovean al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, în ajunul vizitei la București, unde o însoțește pe Maia Sandu. În total, în ultimii 30 de ani, Moldova a semnat aproximativ 330 de acorduri în cadrul CSI. Puține dintre acestea mai funcționează, fie din cauza embargourilor rusești, fie a șantajului politico-energetic la care recurge periodic Rusia.

Republica Moldova plătește anual cotizații de 5,7 milioane de lei moldovenești pentru calitatea de membru al CSI și 3,8 milioane de lei către Adunarea interparlamentară a CSI.

Angajamentele în cadrul UE, incompatibile cu CSI

Lista tuturor acordurilor cu CSI pe care le denunță Chișinăul va fi publicată săptămâna viitoare. „Vom publica această listă, dar din memorie pot să vă spun că doar pe linia MAI vom denunța aproximativ 20 de acorduri. Și pe linia Ministerului Educației sunt multe acorduri care vor fi denunțate... Majoritatea instituțiilor au făcut această analiză și compilăm lista. Sunt acorduri nerelevante pentru noi. Ele fie nu funcționează, fie nu se aplică, fie sunt în defavoarea Republicii Moldova”, a explicat ministrul Popescu.

Potrivit lui, denunțarea acordurilor cu CSI este firească, în condițiile în care Moldova se integrează în UE: „Republica Moldova va adera la UE. Prin urmare, absolut toate obiectivele de politică externă, inclusiv participarea în alte organizații internaționale, trebuie să reiasă din obiectivul de integrare europeană. Retragerea noastră din aceste acorduri cu CSI, care sunt incompatibile cu angajamentele noastre în cadrul UE, va continua. Denunțarea fiecărui acord cu CSI presupune anumite proceduri. Și noi am declanșat deja aceste mecanisme”, a mai spus șeful diplomației de la Chișinău.

CSI este o organizație creată de Rusia pe ruinele URSS, pentru a menține țările ex-sovietice în sfera sa de influență. Primul președinte al Moldovei independente, Mircea Snegur, a semnat acordul de aderare la această organizație fără a consulta Parlamentul țării. Documentul a fost ratificat de legislativul de la Chișinău abia în 1994, când s-a format o majoritate parlamentară loială Rusiei. Ulterior s-a scris că Moscova l-ar fi amenințat pe Snegur că, dacă nu semnează acordul cu CSI, se va pomeni „cu trei republici în loc de una”. Actuala guvernare de la Chișinău a ignorat reuniunile organizate în cadrul CSI. Unul din motivele pentru care Moldova încă mai face parte din această organizație este un acord care îi scutește pe moldoveni de necesitatea de a obține vize de intrare în Rusia.

Dacă nu avea o guvernare pro-europeană, Moldova era astăzi ca Belarus

Tensiunile dintre Moldova și Rusia au crescut continuu după ce armata lui Putin a invadat Ucraina în februarie 2022 iar Chișinăul s-a solidarizat cu Kievul din prima zi. Timp de un an, Kremlinul a încercat să pună în aplicare mai multe planuri de răsturnare a guvernării pro-europene de la Chișinău, inclusiv prin alimentarea protestelor forțelor pro-ruse conectate la rețelele de crimă organizată. Chișinăul le-a dejucat datorită informațiilor primite de la partenerii externi.

Nicu Popescu a reiterat miercuri, în cadrul unei emisiuni, că Moldova este acum pregătită pentru „întreg spectrul de amenințări” generate de războiul din Ucraina vecină. Potrivit lui, Chișinăul a întreprins toate măsurile posibile de apărare a Moldovei, inclusiv în februarie 2022, înainte și după invadarea Ucrainei de către Rusia. Aeroportul din Chișinău era parte a planului rusesc de invazie. Anterior, Nicu Popescu a spus că, dacă Moldova nu avea o guvernare pro-europeană, cel mai probabil ar fi fost atrasă în război. „Este suficient să te uiți la procesele care se întâmplă în Belarus ca să înțelegi ce cumpănă a reușit să evite Republica Moldova”.

Șeful diplomației moldovene a mai dezvăluit miercuri că una din măsurile luate în considerare de către autoritățile de la Chișinău imediat după ce primele rachete rusești au căzut în Ucraina în februarie 2022 era aruncarea în aer sau blocarea pistei de decolare a aeroportului, pentru ca acesta să nu poată fi folosit de ruși. „Chiar și până la război, toate insituțiile noastre se pregăteau deja de scenarii care vizau nu doar capacitatea noastră de a gestiona fluxul de refugiați. Instituțiile noastre erau pregătite și pentru scenarii în care și Moldova putea fi ținta unor acțiuni ostile, militare sau hibride”, a mai spus ministrul Popescu.

Nicu Popescu: „Capacitatea noastră de supraviețuire depinde de România”

El a lăsat să se înțeleagă că, în cazul în care Rusia ar invada Republica Moldova, miza Chișinăului ar fi ajutorul din partea României și Occidentului. „Ceea ce nu poate să-și permită Republica Moldova e să rămână singură în această regiune. Capacitatea noastră de supraviețuire, de a prospera, de a păstra libertatea și pacea depinde de ajutorul continuu în domeniul securității din partea partenerilor precum Statele Unite, Franța, Germania, Turcia... Evident, un loc aparte în tot acest proces îi revine României. În acest context, președintele Kluas Iohannis, la conferința comună cu președintele Maia Sandu din luna iulie, a declarat foarte clar că România nu va abandona Republica Moldova în absolut niciun fel de circumstanțe sau scenarii, inclusiv scenarii negative”.

Săptămâna aceasta, liderul de la Cotroceni a reiterat, în cadrul reuniunii de la Varşovia, că România va sprijini Republica Moldova „cu orice este necesar, în orice scenariu”.

Joi, 23 februarie, la un an de la ultima zi de pace din Ucraina, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și ministrul de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu, se află la București, unde se vor întâlni cu primele persoane în stat.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.