Mitul „milioanelor de români interceptați“. Câți români sunt ascultați de serviciile de informații (Newsweek.ro) | Vocile celorlalţi | DW | 01.04.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalţi

Mitul „milioanelor de români interceptați“. Câți români sunt ascultați de serviciile de informații (Newsweek.ro)

Un deputat din comisia de control al SRI, Lucian Stanciu Viziteu, arată că numărul persoanelor interceptate în dosare penale este mult mai mic decât cel vehiculat de PSD.

Cea mai mare parte a interceptărilor a fost solicitată de către parchetele locale și DIICOT, nu de către DNA, așa cum au sugerat liderii social democrați, atunci când au creat mitul „statului-paralel“.

Lucian Viziteu (USR) atrage însă atenția că raportările privind rezultatele măsurilor de supraveghere tehnică nu sunt la standardele unor state precum Marea Britanie sau SUA.

Între 2005 și 2015, în România, numărul persoanelor „vizate“ de mandatele de supraveghere tehnică a fost de 266.455, estimează deputatul Lucian Viziteu.  Estimarea se bazează pe numărul de mandate de supraveghere tehnică solicitate de parchete. Parlamentarul USR a apelat la prevederile Legii 544/ 2001 privind accesul la informații publice. Unele parchete, precum cele de pe lângă curțile de apel din București și Constanța, au refuzat să-i răspundă.

Estimări contradictorii și „grosolane“

Un raport al comisiei parlamentare de control al SRI, din octombrie 2018 și asumat doar de PSD, ALDE și UDMR, prezintă o estimare diferită, susținând că au fost șase milioane de persoane interceptate, adică de peste 20 de ori mai multe decât a calculat Lucian Viziteu.

În acel raport, numărul mandatelor de supraveghere tehnică pentru perioada 2005-2015 era prezentat ca fiind de 298.833.

Cu tot cu datele pe 2016, numărul mandatelor de supraveghere – potrivit parlamentarilor PSD, ALDE și UDMR – ar fi ajuns la 311.825.

Parlamentarii puterii au folosit exemplul unui mandat de supraveghere tehnică din 2014 (846/UP), mandat prin care 80 de persoane au fost fie interceptate, fie fotografiate sau filmate, pentru a extrapola calculele și a ajunge la concluzia că au fost peste șase milioane de cetățeni, adică aproape două treimi din populația țării, cărora li s-au „restrâns temporar drepturile și libertățile“.

Opoziția din comisie a contestat datele furnizate de majoritate, arătând că acele calcule, bazate pe extrapolări, sunt inexacte și estimările sunt „grosolane“.

De altfel, majoritatea PSD-ALDE-UDMR din comisia SRI a refuzat solicitarea opoziției din comisie de a efectua un control la unitatea acestui serviciu secret care se ocupă de interceptări pentru a verifica „modalitățile interne de evitare a oricărui abuz“.

„Reprezentanții trinomului minciunii, PSD, ALDE și UDMR, din Comisia de control a SRI mint de îngheață apele, exagerează flagrant și folosesc aceste funcții pentru a denigra și demoniza întregul Minister Public, cât și instituțiile care se ocupă de securitate națională“, s-a plâns deputatul USR din comisia de control.

Martirizarea lui Tăriceanu

Raportul PSD, ALDE și UDMR mai susţine că, între 2005 și 2016, numărul mandatelor de siguranță națională obținute de SRI a fost de 31.802 (respectiv 28.379 între 2005 și 2015). Majoritatea din comisia de control a Serviciului Român de Informații s-a folosit de acel raport pentru a menționa că președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost supravegheat timp de patru luni, fără să fie ulterior notificat în legătură cu această restrângere a drepturilor și libertăților.

Deși raportul susține că acesta a fost interceptat doar patru luni, fostul său consultant politic, Dan Andronic, a scris că Tăriceanu a fost ascultat timp de șapte ani. O moderatoare a postului Antena 3 l-a compătimit pe liderul ALDE și a catalogat că este „halucinant“ ce i s-a întâmplat.

În februarie 2018, Tăriceanu a fost audiat în comisia SRI și a susținut că mandatele de supraveghere care îl includeau se refereau la dosarul Microsoft.

Comisia SRI a acceptat ca, la cererea sa, să adreseze o serie de întrebări către acest serviciu de informații: cine a pus în mișcare interceptările, în baza cărui mandat s-au început aceste interceptări, ce s-a întâmplat cu rezultatele interceptării, cine a beneficiat de aceste interceptări, care au fost beneficiarii secundari ai acestor interceptări.

Citiți articolul integral pe newsweek.ro accesând linkul de mai jos.

Link-uri www