Misterul morților Covid din raportul pe care ministrul nu vrea să-l publice. Mai rău decât măsluirea (SpotMedia.ro) | România | DW | 14.05.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Misterul morților Covid din raportul pe care ministrul nu vrea să-l publice. Mai rău decât măsluirea (SpotMedia.ro)

Raportul privind este cutremurător nu atât prin diferenţele între diferite raportări, care ajung la 7.000 de morți, cât prin haosul teribil din sistemul sanitar pe care îl arată.

Și este posibil ca acest haos întreținut atât de Nelu Tătaru, cât și de Vlad Voiculescu să fi fost motivul pentru care actualul ministru nu a vrut să facă public raportul, în pofida solicitării premierului Cîțu. Cine îl citește are toate motivele să se cutremure.

Ce arată el? Pe scurt, că spitalele, și așa puse sub presiune de pandemie, au fost complet sufocate de birocrație, raportări, rubrici, hârtii. Așa că fiecare funcționar a făcut cum a înțeles el și cum a crezut el de cuviință, generând tot felul de aberații.

Totul pleacă de la faptul că există două platforme de raportare:

1. Corona forms - unde erau incluse cazuri și decese pe baza de CNP, deci om cu om, și confirmate prin test RT-PCR apoi și antigen, platformă gestionată de STS.

2. Alerte.ms.ro, cu date agregate, fără CNP-uri. “Platforma alerte.ms.ro a avut, în înțelegerea comisiei, mai curând rolul de a fi un instrument pentru managementul operațional (distribuire de materiale și echipamente, identificare rapidă nevoi de resurse/resurse pentru pacienți în stare gravă) decât un rol de sistem informațional pentru colectarea și analiza deceselor.

Corectitudinea informațiilor regăsite în alerte.ms.ro este condiționată esențial de acuratețea cu care raportează spitalele. Din explorările comisiei, spitalele au unele probleme privind corectitudinea modului de raportare și este evident că nu există resurse umane disponibile și pregătite nici la nivelul spitalului și nici la nivelul DSP/CJCCI, pentru a valida aceste raportări”, se arată în raport.

Și de aici a început nebunia. De exemplu, posibilitatea ca același decedat să fie raportat în platforma Ministerului Sănătății de mai multe spitale prin care pacientul a trecut succesiv.

Sau: „în raportul centralizator se preia ultima valoare zilnică raportată de fiecare spital. Astfel, dacă un spital a raportat pe data de 1 septembrie un număr total de 100 de decedați, după care, în următoarele zile, nu face raportare, în rapoartele din zilele următoare în care nu raportează se va menține numărul total de 100 de decedați de la ultima raportare efectuată. În raportul centralizator este afișată data ultimei completări a formularului. Orice raportare eronată efectuată de un spital se poate propaga nedefinit, dacă nu este observată și corectată de spital”.

Plus eterna dilemă: morţi de Covid sau morți cu Covid? Diagnostic principal – diagnostic secundar. „În totalul deceselor având drept diagnostic secundar COVID U.07.l (19.698 decese), s-a constatat o mare variabilitate a diagnosticului principal. Astfel, unele dintre diagnosticele codificate ca principale erau diagnostice acute care, conform OMS, nu pot fi asociate bolii COVID (ex. IMA, ulcer gastric acut, hernii, fracturi, traumatisme etc)”.

Deci, dacă omul e lovit de mașină, ajunge la spital în urgență, este testat, moare din cauza rănilor și testul iese pozitiv, intră sau nu în statistica deceselor Covid?

Ba chiar mai mult, ”unele DSP suspicionează că unele dintre spitale raportează decesele de toate cauzele în alerte.ms.ro”. Suspiciune pentru că fiind o raportare fără CNP-uri, e foarte greu de verificat om cu om.

Puteţi citi articolul integral AICI.