Ministrul de Externe al României: “Suntem deschişi, dorim dialogul cu Federaţia Rusă” | România | DW | 24.06.2010
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Ministrul de Externe al României: “Suntem deschişi, dorim dialogul cu Federaţia Rusă”

Invitat la microfonul Deutsche Welle, ministrul de externe Teodor Baconschi a trecut împreună cu Vlad Mixich prin cele mai importante subiecte de politică externă ale zilei.

Teodor Baconschi, Ministrul de Externe al României

Teodor Baconschi, Ministrul de Externe al României

Cel mai important eveniment politic din toamna lui 2010 se anunţă a fi vizita la Bucureşti a cancelarului german Angela Merkel, confirmată de ministrul Teodor Baconschi.

Teodor Baconschi: "Domnul Westerwelle pregăteşte această mare vizită (Ministrul Federal de Externe Guido Westerwelle vizitează vineri, 25 iunie, România - n.red.), toată lumea în mediul nostru politico-diplomatic este conştientă de importanţa acestei vizite şi mai ales de necesitatea de a ne corela pe mult mai multe planuri cu Germania pentru că trebuie să aducem pe acelaşi nivel dialogul politic şi realitatea economică bilaterală. "

Citiţi aici interviul integral, acordat în exclusivitate pentru Deutsche Welle de Ministrul de Externe al României, Teodor Baconschi.

---------------------------------------------------------------------------------------------

Vlad Mixich: În urmă cu câţiva ani aţi scris un excelent volum, “Râsul patriarhilor”. Au trecut 6 luni de când aţi devenit dumneavoastră înşivă un patriarh al diplomaţiei româneşti. După această jumătate de an aveţi motive de a surâde?

Teodor Baconschi: Recunosc că aş fi preferat să preiau mandatul de şef al diplomaţiei într-un context politic intern şi internaţional ceva mai stabil. Doar o asemenea conjunctură îţi permite să construieşti răbdător şi să urmăreşti netulburat obiectivele pe care ţi le propui. Exerciţiul guvernării pe fond de criză mondială, moţiuni de cenzură şi hiperagitaţie mediatică e destul de dificil. Însă trebuie să facem acest lucru aici şi acum, astfel încât încerc să fac maximum de lucruri posibile în limitele dictate de etapele prin care trece România, Europa şi până la urmă întreaga societate internaţională.

V.M.: Să ne aşteptăm aşadar la un al doilea volum intitulat “Plânsul patriarhilor”?

Teodor Baconschi: Nu. Sunt încrezător în capacitatea societăţii româneşti de a se reforma, de a conştientiza faptul că ne-am complăcut în multe iluzii nocive, cum este orice iluzie colectivă. Vom conştientiza faptul că această criză, care ne-a împins cu spatele la zid, ne ajută de fapt să obţinem un stat mai suplu, mai puţin birocratic, să echilibrăm bugetul naţional, să reformăm întreaga administraţie şi să pricepem că trebuie să muncim foarte mult, încă o generaţie poate, cu seriozitate, cu altă atitudine, pentru a ne apropia cu adevărat de statele membre UE care au fondat Uniunea şi care, printr-o decizie politică, au sprijinit unificarea Europei după căderea comunismului.

DIPLOMAŢIA ROMÂNEASCĂ ÎN VREMURI DE AUSTERITATE

V.M.: Statul român alocă aproape 150 milioane de euro în 2010 pentru diplomaţie. În acelaşi timp se vor cheltui de zece ori mai mulţi bani pentru recondiţionarea şi înzestrarea avioanelor F16 primite de la Statele Unite. De ce în loc să cultivăm dialogul diplomatic şi relaţiile economice, alegem să investim în armament într-un moment de criză?

Teodor Baconschi: Pentru că avioanele F16 ne asigură securitatea naţională. Orice stat membru al NATO trebuie să aibă în aer avioane cu care să-şi facă operaţiunile de poliţie aeriană. Discuţia despre priorităţi în împărţirea unui buget este necesară şi poate deveni polemică însă bugetul foarte mic de care dispune diplomaţia românească este, în procent din PIB, egal cu procentul pe care-l alocă statele comparabile cu noi, în special noile state membre UE. Când PIB se va dubla, se va dubla şi bugetul alocat diplomaţiei româneşti. Sigur nu poţi să scazi bugetul serviciului diplomatic sub o anumită limită fără să te apropii în mod periculos de cota de avarie.

V.M.: Cât de aproape suntem de cota de avarie?

Teodor Baconschi: Deocamdată trebuie să disponibilizăm 573 de persoane dintre posturile ocupate. Asta va duce şi la decizia de a închide anumite oficii consulare sau chiar ambasade. Prin urmare, raza noastră de acţiune internaţională se va scurta. Nu s-au luat încă aceste decizii, mă voi sfătui în această privinţă cu Preşedintele şi cu Premierul. Economia făcută prin închiderea unei ambasade este mai mică decât costul politic şi financiar al redeschiderii ei după 5 sau 10 ani. Impactul global pe bugetul mare al României al unei asemenea economii de la Ministerul de Externe este infim.

V.M.: Cu banii economisiţi pe un avion F16 câte ambasade am putea păstra deschise?

Teodor Baconschi: Asemenea echivalări sunt uneori spectaculoase. Câţi kilometri de autostrăzi am putea face dacă am economisi o sumă anume? Numai cü înzestrarea Armatei se decide în CSAT cu toţi miniştrii responsabili şi sub conducerea Preşedintelui României şi e o decizie strategică pe care nu o poţi negocia colegial; ea reflectă un anumit angajament în cadrul NATO şi un minimum de garantare a securităţii naţionale. Până la urmă din criză vom ieşi şi sper să ieşim cu un stat reformat. Însă securitatea naţională este condiţia primă şi ultimă pentru ca orice proiect de dezvoltare al României să aibă şanse.

V.M.: La începutul lui martie 2010 declaraţi într-un interviu pentru Hotnews.ro că există o listă de 20 de ambasadori nou-nouţi care urmează să fie numiţi “în curând”. Se împlineşte jumătate de an de când România nu are ambasador la Paris, o capitală europeană foarte importantă, iar de la acel “în curând” au trecut deja 3 luni.

Teodor Baconschi: Trei luni agitate în care şi Premierul şi Guvernul în ansamblu au fost absorbiţi de urgenţa găsirii unor modalităţi de stopare a recesiunii. Cu toate acestea 12 noi ambasadori sunt avizaţi şi de Premier şi de Preşedinte şi probabil vor intra în audieri parlamentare cât de curând, poate chiar săptămâna viitoare.

V.M.: La Paris?

Teodor Baconschi: La Paris este nominalizat domnul secretar de stat Bogdan Mazuru.

ROMÂNIA ÎN FAŢA PROPUNERILOR RUSO-GERMANE

V.M.: Doctrina de politică externă a Rusiei pune acum accentul pe integrarea economiei şi culturii ruse cu Uniunea Europeană, iar Germania îşi doreşte o astfel de integrare. Condiţia verbalizată de cancelarul Merkel este retragerea trupelor ruseşti din Transnistria. Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a discutat miercuri cu Polonia şi Franţa despre acordul de securitate Rusia-UE. Vineri, Guido Westerwelle vine la Bucureşti şi apoi merge la Chişinău. Este deja un turneu prin care Germania încearcă să capteze bunăvoinţa ţărilor importante din regiune pentru acceptarea Rusiei. Cum va răspunde România unei astfel de solicitări?

Teodor Baconschi: Faptul că doamna Merkel personal s-a implicat în discuţiile cu domnul Medvedev pentru găsirea unei soluţii în Transnistria ne bucură. Ne bucură şi parteneriatul pentru modernizare dintre UE şi Federaţia Rusă. Ne bucură în egală măsură semnarea acordului START 2 între SUA şi Federaţia Rusă şi continuarea discuţiilor privitoare la regimul armamentelor conveţionale dispuse în Europa. Eu i-am spus acum două zile ambasadorului rus la Bucureşti că văd o sinteză euro-atlantică în care să intre şi Rusia în următorii 50 de ani şi văd mai puţin o sinteză euro-asiatică. Ambasadorul Ciurilin mi s-a părut foarte încântat de această viziune pe termen lung. Între timp, pe masă avem iniţiativa Medvedev pentru o nouă arhitectură de securitate în Europa.

Noi împreună cu mulţi aliaţi din NATO, începând cu Statele Unite, socotim că poate avea loc o discuţie despre această iniţiativă în cadrul OSCE şi a aşa-numitului proces CORFU. Discuţia va lua timp, nu avem intenţia de a o sabota dar considerăm că actuala arhitectură de securitate din Europa este foarte bună. Nu excludem perfecţionarea ei, dar respectarea ei trebuie să fie obiectivul de politică externă al oricărui stat responsabil din regiunea noastră.

Există o legătură între implicarea Germaniei în dosarul transnistrean şi sprijinul politic al Germaniei pentru iniţiativa Medvedev referitoare la o nouă arhitectură de securitate în Europa. Este un exemplu cu privire la rapiditatea cu care mediul de securitate şi contextul nostru geopolitic evoluează. Am convingerea că modernizarea efectivă a Rusiei cu ajutorul Uniunii Europene, abordarea americană constructivă şi evoluţia din sânul elitelor politice ruseşti sunt ingredientele necesare, nu ştiu dacă şi suficiente, pentru ca o relaţie constructivă cu Rusia pe termen lung să poată fi angajată fără riscuri de securitate pentru statele europene. România nu va lipsi din acest proces de depăşire treptată a consecinţelor Războiului Rece cu o singură linie roşie: refuzul de a accepta o politică a sferelor de influenţă. Dacă într-adevăr intrăm într-o nouă etapă istorică şi Războiul Rece a luat sfârşit, atunci politica sferelor de influenţă nu mai are niciun loc. Nici oficial, nici implicit în aranjamentele de securitate europene.

Suntem deschişi, dorim dialogul cu Federaţia Rusă, aşteptăm propuneri concrete în special în legătură cu dosarul transnistrean şi nu putem decât să ne felicităm la gândul că acest conflict îngheţat, care aruncă o umbră de instabilitate şi descurajează investiţiile pentru o întreagă parte a Europei, ar putea să-şi găsească o soluţie.

Credem totodată că formatul 5+2 rămâne fundamental pentru identificarea acestei soluţii, reafirmăm fără să obosim susţinerea noastră pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Credem că o misiune civilă internaţională de preferat sub mandatul Uniunii Europene ar putea să consfinţească voinţa tuturor părţilor implicate în acest conflict de a-l rezolva.

V.M.: Preşedintele Medvedev a afirmat de curând că “Rusia trebuie să nu se mai încrunte către lume ci să înceapă să zâmbească”. Retragerea Rusiei din Transnistria ar fi dovada că această declaraţie nu e doar o metaforă. Prin urmare, vă alăturaţi solicitării cancelarului Merkel adresate Rusiei?

Teodor Baconschi: Până la un anumit moment, nu prea îndepărtat, am avut sentimentul că Rusia mizează excesiv pe hard-power şi pe abordări dure. Or Rusia are un potenţial foarte mare de seducţie culturală şi de proiecţie a propriei identităţi şi valori în exterior. Nu puteam decât să regret constatând că în instrumentarul de politică externă al Federaţiei Ruse lipseşte tocmai această componentă de construire a încrederii, de dialog cultural, de deschidere efectivă către parteneri. Dacă recentele declaraţii ale preşedintelui Medvedev se vor concretiza printr-o nouă componentă de politică externă bazată pe soft-power vom saluta cu ambele mâini această evoluţie.

TURCIA ŞI ISPITA ENERGETICĂ DIN JURUL MĂRII NEGRE

V.M.: Ministrul Adriean Videanu a fost de curând la Moscova unde s-a întâlnit cu şefii Gazprom, efectul fiind luarea în calcul a României pentru proiectul South Stream. Aţi afirmat de curând, într-un interviu pentru cotidianul “România Liberă”, că există sprijin politic la Bucureşti şi pentru acest proiect deşi prioritar rămâne Nabucco. Există cumva o diferenţă de viziune la nivel guvernamental asupra strategiei energetice a României?

Teodor Baconschi: Nimeni nu a văzut aceste gazoducte pe teren. Vorbim despre un set de proiecte mari, costisitoare, care se pot realiza doar prin eforturile conjugate ale unor consorţii internaţionale şi sigur că e tentant pentru dumneavoastră, ca jurnalist, să detectaţi o contradicţie în strategia energetică a României. Nu e vorba de nicio fisură şi de nicio contradicţie. E vorba despre evaluarea în timp real a evoluţiei unor proiecte care trebuie să aibă destul gaz, toţi partenerii angajaţi şi finanţarea necesară pentru a deveni realitate. În materie de securitate energetică noi avem o poziţie de principiu. E în interesul României şi al Uniunii Europene ca sursele şi rutele de aprovizionare energetică să se diversifice. Vă reconfirm interesul nostru prioritar pentru proiectul Nabucco, pentru proiectul PEOP (care urmează să conecteze Constanţa cu Trieste) şi pentru proiectul AGRI (Azerbaidjan, Georgia şi România). În acelaşi timp, dacă South Stream ne include, ca proiect deocamdată, nu avem niciun fel de constrângere pentru a discuta şi această ipoteză. Paradigma securităţii energetice naţionale este mai amplă. Ea include obiectivul de a construi o a doua centrală nucleară, o politică de încurajare a surselor de energie alternativă. Ştim că resursele sunt limitate şi că dezvoltarea unei ţări depinde de accesul la resurse şi de diversificarea surselor de energie. Facem acest lucru împreună cu oricare alt stat din Europa sau din afara Europei şi urmează ca pe măsura concretizării contextului politic, a studiilor de fezabilitate şi a condiţiilor de finanţare să alocăm resurse ca parte a unui proces mai amplu. Avem priorităţi, avem o filozofie politică legată de conexiunea dintre energie şi securitatea naţională şi acţionăm în timp real într-o lume care îşi modifică rapid geometria.

V.M.: Relaţiile dintre Turcia şi România se întăresc şi Turcia sprijină implicarea României în Nabucco. În acelaşi timp, plasarea pe teritoriul României a scutului antirachetă american nu deranjează Turcia, devenită un mare suporter al Iranului? Nu sunt deranjaţi kazahii de acest scut? Aţi călătorit de curând în acele zone.

Teodor Baconschi: Nu am fost informat cu privire la cererea Turciei de a ieşi din NATO. În calitatea pe care o are, Turcia e în dialog strategic cu toţi membrii NATO. Turcia e un actor regional important, hiperactiv şi în acelaşi timp un stat care nu a exclus din politica sa externă perspectiva europeană. România e un partener important al Turciei la Marea Neagră, un partener economic din ce în ce mai consistent şi un avocat interesant – sper - pentru parcursul european al Turciei. Sigur că extinderea continuă. Avem un Comisar European pentru Extindere. Politica europeană de vecinătate, în special prin parteneriatul estic, prin sinergia de la Marea Neagră precum şi prin strategia UE pentru dezvoltarea regiunii Dunării, devine mai substanţială pe lună ce trece.

V.M.: În termeni de teorie politică este foarte corect ceea ce spuneţi, dar o extindere a Uniunii Europene care să includă Turcia e improbabilă pe termen scurt şi mediu şi, în plus, UE traversează o perioadă de criză. Nu ştim cum şi ce fonduri se vor aloca de exemplu pentru strategia de dezvoltare a Dunării. În acelaşi timp şi în pragul faptelor stă scutul antirachetă de pe teritoriul românesc şi sprijinul activ al Turciei pentru Iran.

Teodor Baconschi: I-au trebuit Spaniei 11 ani ca să adere la UE într-un context mult mai simplu şi mai clar. Şi pentru statele din Balcanii occidentali şi pentru cele incluse în parteneriatul estic şi pentru Turcia perspectiva europeană nu se va concretiza în doi ani. Trebuie să îndeplineşti criteriile, să convingi toate statele membre, să arăţi o voinţă politică consecventă de a deveni un stat membru funcţional, nu unul care adaugă Uniunii Europene o povară. Acestea sunt date foarte realiste, nu teoretice, legate de complexitatea procesului de extindere. Ştiu că negocierile pe care le-am început noi referitor la scut privesc cu bătaie foarte apropiată şi alte state din regiune. Sperăm ca, la summitul NATO de la Lisabona, scutul antirachetă american să fie preluat ca misiune a NATO. La fel sperăm că toţi membrii NATO, şi suntem la Marea Neagră România, Bulgaria şi Turcia cu acest statut, vor manifesta deschiderea necesară pentru ca o misiune de apărare a tuturor statelor membre NATO să fie bazată pe o diviziune a muncii şi pe o împărţire a responsabilităţilor. Sigur că Turcia este foarte activă în Orientul Mijlociu, în Golf, în regiunea Mării Negre, dar această diplomaţie omnilaterală a Turciei nu o scuteşte de opţiuni cât se poate de limpezi în ceea ce priveşte securitatea euro-atlantică. Eu nu pot anticipa vreo schimbare dramatică în doctrina militară sau în politica externă a Turciei. Nici nu e de dorit aşa ceva şi nici nu are sens să tragem concluzii premature în acest sens.

ANGELA MERKEL VA VIZITA ROMÂNIA LA SFÂRŞITUL ANULUI

V.M.: Germania este cel mai important partener comercial al României. O parte importantă a gazului metan consumat în România vine din Rusia şi este distribuit printr-un intermediar german. Cu toate acestea, cancelarul german Angela Merkel nu a vizitat România decât cu ocazia summit-ului NATO, ca să nu mai vorbim despre o astfel de vizită din partea lui Vladimir Putin sau Dmitri Medvedev. România a insistat însă pe axa Londra-Washington, deşi avem încă nevoie de vize pentru a merge la New York şi de permise de muncă pentru a lucra la Londra. Ambasadorul României la Berlin, Lazăr Comănescu, vorbea în aprilie despre încercarea României de a construi o axă Bucureşti-Berlin. Renunţăm şi noi la veşnicele alianţe pentru a ne vedea interesele de durată?

Teodor Baconschi: Mi-aş îngădui să vă amintesc că s-a construit un parteneriat strategic cu Franţa, care este şi ea un mare investitor în România. Acest parteneriat va fi întreţinut ca un instrument important de poziţionare a României în UE. E adevărat că Germania e primul nostru partener comercial şi că, în pofida contextului economic negativ, pe primele 4 luni ale acestui an am înregistrat o creştere cu 17% a schimburilor comerciale româno-germane comparativ cu aceeaşi perioadă din 2009. Germania este un gigant tăcut, discret, caracterizat prin sobrietate şi prin eficacitate şi probabil că în conştiinţa publică românească importanţa masivă a relaţiei cu Germania nu este suficient conştientizată. Cred că anul acesta va fi foarte important pentru că vineri soseşte la Bucureşti ministrul de externe german, domnul Guido Westerwelle, şi am perfectat deja în ultima parte a acestui aan şi vizita cancelarului Angela Merkel la Bucureşti.

Domnul Westerwelle pregăteşte această mare vizită, toată lumea în mediul nostru politico-diplomatic este conştientă de importanţa acestei vizite şi mai ales de necesitattea de a ne corela pe mult mai multe planuri cu Germania pentru că trebuie să aducem pe acelaşi nivel dialogul politic şi realitatea economică bilaterală. Avem 17.000 de societăţi germane în România, avem zeci de proiecte de dezvoltare regională în parteneriat cu autorităţi publice din Germania, avem comisii mixte guvernamentale cu landurile Bavaria şi Baden-Württemberg care au contribuit la volumul global al schimburilor comerciale. Există proiecte de securitate energetică, concernul EON şi CEZ dezvoltă parcuri eoliene în Dobrogea. În octombrie 2010 va fi inaugurată o fabrică de componente pentru aeronave la IAR-Ghimbav, fiind vorba de o gură de oxigen adusă de divizia germană EADS în această industrie sofisticată şi care nu se simţea prea bine.

Partenerii noştri germani înţeleg importanţa regională a României, au avut încredere, au sprijinit România în parcursul ei euro-atlantic, însă pentru moment avem şi noi nişte aspiraţii ceva mai ambiţioase. Am vrea de pildă să vedem piaţa muncii din Germania liberalizată pentru cetăţenii români. Pe de altă parte avem o conlucrare tehnică foarte riguroasă în toate chestiunile care ţin de accesul nostru în spaţiul Schengen. Germania are exigenţe legitime din acest punct de vedere şi a înţeles ambiţia noastră de a pătrunde în acest spaţiu în martie 2011. Cele două ministere de Interne conlucrează foarte susţinut în această direcţie, iar noi va trebui să ne convingem partenerii germani că percepţia negativă asupra infracţionalităţii comise de cetăţeni români în diverse state membre e construită totuşi pe nişte cazuri izolate. Nu au o incidenţă statistică anormală. Mesajul Ministerului de Externe, împreună cu Ministerul Justiţiei şi cel al Administraţiei şi Internelor, este că nu tolerăm infracţionalitatea, nu o explicăm şi nu o scuzăm. Toleranţa e zero, dar vrem egalitatea oricui în faţa legii, vrem ca drepturile omului să fie respectate în exerciţiul actului de justiţie la noi şi în alte state membre şi am vrea ca principiul nediscriminării inclusiv în privinţa libertăţii de circulaţie a cetăţenilor noştri să nu fie limitat din motive mediatice şi cu atât mai puţin politice.

VAMEŞII CORUPŢI ÎN SPAŢIUL SCHENGEN?

V.M.: Ce şanse daţi respectării termenului de martie 2011?

Teodor Baconschi: Sunt optimist. Vorbesc aproape zilnic cu domnul ministru Blaga despre cum stăm cu planul Schengen. Am avut până în prezent 6 misiuni de evaluare, ultima fiind programată pentru noiembrie – decembrie anul acesta. În linii generale concluzia acestor misiuni de evaluare a fost pozitivă, cel puţin în ceea ce priveşte vizele şi protecţia datelor personale. Nu a fost recomandată o reevaluare a României din acest punct de vedere. Însă suntem ca de obicei sub presiunea timpului. Se face un efort final foarte mare şi financiar şi logistic. Rămâne să facem fluxurile separate pentru cetăţenii Schengen în toate aeroporturile internaţionale din România. Aici e vorba de o investiţie.

V.M.: Există fonduri pentru aceste investiţii?

Teodor Baconschi: Da, mai ales că această facilitate Schengen este un fond prin care Uniunea ajută statele candidate la spaţiul Schengen să-şi modernizeze infrastructura astfel încât frontierele lor să poată fi controlate. Nu-şi doreşte nimeni ca frontiera UE să fie o strecurătoare pentru traficanţi, pentru infractori.

V.M.: Cum comentaţi cazul vămuirii ilegale a camioanelor unei trupe celebre de rock care a concertat în România?

Teodor Baconschi: Am fost cu copiii mei la acel concert şi am fost extrem de jenat ca român să aflu că au existat funcţionari publici care ne-au făcut şi cu ocazia asta de râs. E clar că gradul de complicitate la fenomenul corupţiei e destul de ridicat în josul fiecărui aparat administrativ, nu numai în cea centrală. E o maladie care s-a extins.

V.M.: Care e medicamentul?

Teodor Baconschi: Medicamentul nu poate fi decât aplicarea legii. Legi avem, avem şi structuri specializate. Eu aş prefera să văd mai puţine declaraţii populiste cu privire la virtutea ministrului care merge pe jos sau îşi donează salariul în fondul Solidaritatea şi să văd mai multă eficacitate în combaterea efectivă a acestui fenomen.

V.M.: Politicienii germani au criticat frecvent corupţia din România. Veţi aborda acest subiect cu ministrul Westerwelle referitor în special la menţinerea sau ridicarea monitorizării României pe justiţie?

Teodor Baconschi: Categoric voi ridica acest subiect. Îl voi informa pe omologul meu german şi cu privire la performanţa recentă a Parlamentului României care a trecut noul Cod de Procedură Penală şi noul Cod de Procedură Civilă.

V.M.: Îl veţi informa şi în ceea ce priveşte regresul legii ANI?

Teodor Baconschi: Aţi remarcat că preşedintele Băsescu nu s-a mulţumit cu ceea ce a făcut Parlamentul din legea ANI, iar procesul de negociere continuă. Speranţa mea e că membrii Parlamentului, indiferent de apartenenţa politică, vor înţelege că mecanismul de cooperare şi verificare este o povară greu de dus pentru România şi că avem interesul naţional de a îndeplini condiţiile care să ducă la suspendarea acestui instrument de monitorizare.

V.M.: Vizita recentă la Berlin a ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, s-a dorit a fi o acţiune de captatio benevolentiae pe lângă politicienii germani?

Teodor Baconschi: Evident. Dar nu doar o operaţiune de captatio benevolentiae ci şi o operaţiune concretă de informare, de livrare a unor detalii despre un domeniu care nu poate fi văzut cu suficientă precizie de la mii de kilometri. Turneele explicative ale colegului meu, domnul ministru Predoiu, sunt extrem de utile din acest punct de vedere.

V.M.: Ar fi o suspendare catalizatoare pentru însănătoşirea clasei politice?

Teodor Baconschi: Cred că însănătoşirea României, nu doar a clasei ei politice care reflectă destul de fidel societatea, depinde de voinţa fiecărei persoane libere şi a oricărui cetăţean român care poate face opţiuni politice, poate să se exprime liber, poate să îşi schimbe atitudinea şi poate sprijini proiectele care accelereaza reforma instituţională şi politică. Toată lumea pare de acord cu faptul că aranjamentul de tranziţie e nefast. Rămâne ca fiecare român adult, cu drept de vot, să înţeleagă că trebuie să participe personal la această schimbare dacă doreşte să depăşească privitul la televizor şi sporovăiala de cârciumă în privinţa noii Românii. Noua Românie are nevoie de noi români şi de noi românii. Cu sau fără mecanismul de cooperare şi verificare, tema trebuie făcută acasă la noi, pentru că altfel vom fi doar o stranie specie de masochişti care îşi plâng de milă fără a găsi o soluţie la bolile de care se vaită.

MINORITATEA GERMANĂ ŞI SCUZELE PREZIDENŢIALE

V.M.: Minoritatea germană din România este într-o continuă scădere. Înainte de 1989 au fost vânduţi peste 200.000 de etnici germani de către regimul Ceauşescu, gest pentru care, în 1997, ministrul de externe Adrian Severin a exprimat scuze din partea statului român faţă de omologul său german. Dar niciodată un astfel de gest nu a venit din partea unui şef al statului român. Preşedintele Traian Băsescu a “uitat” să amintească minoritatea germană în ultimul său mesaj de Anul Nou, ceea ce i-a determinat pe unii etnici germani să se întrebe dacă “scăparea” Preşedintelui a fost voită.

Teodor Baconschi: Este vorba cu siguranţă cel mult despre o omisiune accidentală. Nu putem să extragem concluzii politice din această absenţă. Minoritatea germană din România a avut un rol esenţial în definirea identităţii noastre ca ţară. Au construit oraşe, au fost un exemplu de coabitare loială cu majoritatea românească şi în acelaşi timp un exemplu de etică a muncii de care am avut nevoie şi de care avem nevoie în continuare. Vânzarea etnicilor germani sub comunism este o crimă foarte greu de expiat, este o ruşine pentru noi ca naţiune şi ilustrează oroarea intrinsecă a regimului comunist. Plecarea atunci şi după 1990 a etnicilor germani din Transilvania e o pierdere. Eu ştiu şi sper că mulţi dintre copiii celor plecaţi se reîntorc în România şi că printre patronii celor 17.000 de firme germane se află şi ei. Aş dori ca ei să fie o punte între România şi Germania şi ca mărturia lor despre România să nu fie exclusiv negativă. Doresc să găsim o modalitate ca aceşti oameni să se simtă la fel de bine în prima lor patrie, precum se simt în cea de-a doua. Sigur că minoritatea germană din România se bucură de drepturile legitime: au un deputat în Parlament, există 11 primari de etnie germană aleşi în oraşe importante cu majoritate românească, există 9 consilieri judeţeni, 79 de consilieri locali, Guvernul alocă echivalentul a 1 milion de euro pentru proiecte şi acţiuni menite să păstreze identitatea germană şi avem un dialog cu partea germană în Comisia Mixtă guvernamentală pentru etnicii germani din România. Avem nevoie de foarte bune relaţii cu această minoritate şi sperăm că declinul ei demografic nu este inevitabil.

V.M.: Cu ocazia vizitei cancelarului Merkel la Bucureşti, ar putea lua în calcul Preşedinţia României exprimarea unor scuze oficiale legate de vânzarea etnicilor germani?

Teodor Baconschi: Lucrăm la agenda convorbirilor oficiale, pregătim foarte atent vizita doamnei Merkel şi nu văd niciun argument aprioric pentru care un asemenea subiect să lipsească de pe agendă. Cred că trebuie propus şi discutat cu toată onestitatea.

Autor: Vlad Mixich, DW-Bucureşti

Redactor: Robert Schwartz

Pagini 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | Articol complet