Ministerul de Justiţie scapă de « faliment »
27 mai 2009
Numeroşi magistraţi şi alţi angajaţi din sistemul judiciar revendică de multă vreme să li se plătească din urmă sporuri care nu au fost de fapt recunoscute niciodată de Ministerul de Justiţie. Un procuror, de exemplu, a crezut de cuviinţă că este nedrept ca un coleg al său să primească mai mulţi bani decît el doar pentru că lucrează la DNA. Considerîndu-se discriminat, el a solicitat mai întîi Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi apoi unei instanţe de judecată să-i certifice că are dreptate. Este doar un exemplu din multe altele, care au dus la nenumărate procese cîştigate împotriva Ministerului de Justiţie. Aşa se face că cei din sistem se consideră creditori ai statului, iar Ministerul de Justiţie a început să fie considerat datornic. Ministrul de Justiţie a arătat în repetate rînduri că pretinsele datorii depăşesc bugetul Ministerului pe un an.
Preşedintele Traian Băsescu a semnalat însă că Justiţia a ajuns să-şi stabilească practic singură veniturile. De vreme ce venitul unui magistrat este statornicit prin hotărîre judecătorească, în afara unei reglementări guvernamentale, s-ar putea spune că Justiţia se substituie puterii executive.
În orice caz, acesta a fost raţionamentul preşedintelui Traian Băsescu atunci cînd a sesizat Curtea Constituţională, în data de 4 mai 2009.
Totul a pornit, aşa cum am văzut de la inegalităţile de venituri din sistemul judiciar, pe care mulţi magistraţi le consideră nelegitime. Problema are însă importanţă pentru întreaga societate. Astăzi se discută despre unificarea întregului sistem de salarii şi procesul de elaborare a legii merge foarte greu din cauză că oamenii nu reuşesc să se pună de acord asupra ierarhiilor şi asupra diferenţelor legitime care pot apărea în sistemul de salarizare. Or, o decizie a Curţii Constituţionale favorabilă solicitanţilor din sistemul judiciar, ar fi împiedicat Guvernul pe viitor să mai adopte orice diferenţiere stimulativă şi ar fi limitat politicile bugetare pentru mult timp de aici înainte.
În primă instanţă însă decizia Curţii Constituţionale a reuşit să salveze Ministerul de Justiţie de la « faliment », deoarece ar fi fost nevoit să se împrumute ca să plătească datoriile.
H.P. Dw Bucureşti
Redactor: Alina Kühnel