1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Migranții în campania electorală: tot mai multă influență?

7 septembrie 2017

"Ce face turcul acolo sus?", a întrebat un telespectator atunci când ecologistul Cem Özdemir intra în 1994 în Bundestag. Azi, 37 de deputați sunt de origine străină, la fel ca fiecare al zecelea alegător.

https://p.dw.com/p/2jV1i
Prezentă în primul rând: vicepreședinta SPD Aydan Özoguz (stânga), secretară de stat pentru integrare la cancelaria federală
Prezentă în primul rând: vicepreședinta SPD Aydan Özoguz (stânga), secretară de stat pentru integrare la cancelaria federalăImagine: picture alliance/dpa/J. Güttler

Cine are cetățenia germană și are cel puțin 18 ani, poate vota la alegerile generale din 24 septembrie. Indiferent dacă familia sa este originară din Köln sau din Kazahstan, din Turcia sau din Polonia. Fiecare al zecelea german cu drept de vot (și cu drept de a candida) este de origine străină.

Acești cetățeni cu origini în afara Germaniei au un rol electoral tot mai important, după ce populiștii de dreapta de la AfD au început să se preocupe intens de etnicii germani care s-au relocat în Republica Federală din străinătate, în special din țări din fosta URSS sau din estul comunist al Europei. Este vorba de 3,1 milioane de astfel de etnici germani, conform recensământului din 2016. A doua grupă ca mărime în rândul votanților de origine străină este cea a etnicilor turci. Potrivit datelor oficiale, ar fi vorba cam de 730.000 de persoane cu drept de vot din această categorie. Lor li s-a adresat președintele turc Erdogan când le-a cerut să nu voteze cu partide ca CDU, SPD sau Verzii ecologiști. "Nu vă lăsați împinși de Erdogan la marginea societății germane", a răspuns Aydan Özoguz (SPD), responsabila guvernului german pentru migrație, refugiați și integrare. Numeroși politicieni germani au făcut apel la germanii de origine turcă să se prezinte la vot. 

Participare redusă la urne

"Cum se votează de fapt?" O întrebare auzită des de Aydan Özoguz. Participarea la urne a germanilor de origine străină ar fi cu până la 20% mai mică decât cea a populației germane în ansamblu, a declarat ea pentru DW. Ea sprijină proiectul "Vote D", care ar urma să determine venirea la vot a noilor cetățeni germani și a copiilor de imigranți de vârsta majoratului.

Părinții doamnei Özoguz au venit din Turcia, ea s-a născut la Hamburg. Vicepreședinta SPD face azi campanie electorală, la fel ca Cemile Giousouf (CDU). Ele fac parte din cei 37 de deputați germani de origine străină, din totalul de 631 de parlamentari. În comparație cu alte șapte țări europene, Germania este cam la mijloc: "Pe primele locuri sunt Marea Britanie și Olanda, pe ultimele sunt Italia și Spania", spune politologul Lucas Geese în dialog cu DW.

Deputați de origine străină în Bundestag, în funcție de partid
Deputați de origine străină în Bundestag, în funcție de partid

Ar fi însă o problemă faptul că jumătate din persoanele de origine străină care trăiesc demult deja în Germania nu dețin cetățenia acestei țări. Aceștia ar fi excluși sistematic din procesul de definire a orientării politice a țării. De vină ar fi "modelul foarte rigid de încetățenire folosit de Germania, în comparație cu alte țări din lume", crede Geese.

Ură rasistă

Germania ar fi realizat multe, dat mai are încă mult de lucru, spune Özoguz: "Migranții sunt ținta preferată a extremei drepte." Mai mulți politicieni germani de origine turcă sau arabă primesc scrisori pline de ură și rasism. Iar când Alexander Gauland de la AfD a propus ca secretara de stat Aydan Özoguz "să fie trimisă înapoi în Anatolia", a intervenit chiar cancelara Angela Merkel, care a calificat afirmațiile acestuia drept "rasiste".

Cancelara Angela Merkel a condamat atacul șefului AfD Alexander Gauland la adresa secretarei de stat Aydan Özoguz
Cancelara Angela Merkel a condamat atacul șefului AfD Alexander Gauland la adresa secretarei de stat Aydan ÖzoguzImagine: picture-alliance/dpa/R. Jensen

În parlament ar fi necesar să fie deputați de religii și origini diferite: "Discuția se schimbă atunci când la masa dialogului se află și oameni direct afectați." Se va schimba poate și percepția: pe deputatul Karamba Diaby (SPD), ales în 2013, născut în Senegal, casierița de la cantina Bundestag nu a vrut să-l creadă că este parlamentar.

"Mi-aș dori ca originea să nu mai joace nici un rol", spune Cemile Giousouf pentru DW: "Dar în țara de imigrație Germania, aceasta este o temă importantă." Ea a devenit deputată în 2013 în calitate de primă parlamentară CDU de origine turcă. Alte partide, ca SPD, ecologiștii și Partidul Stângii au mai mulți deputați de origine străină (și de mai multă vreme).

Preferință pentru partidele de "stânga"

Alegătorii de origine străină tind să prefere "partidele de stânga", scrie politologul Andreas Wüst, pe baza unor studii internaționale. Stânga este mult mai deschisă pentru membri de partid cu trecut migraționist și pentru temele acestora.

Cum votează alegătorii germani: stânga, fără trecut migraționist, dreapta cu
Cum votează alegătorii germani: stânga, fără trecut migraționist, dreapta cu

Migranții știu exact ce persoane din comunitatea lor se află în Bundestag, susține Dennis Spies. Cercetătorul de la Köln studiază în contextul alegerilor din 2017 pe cine aleg votanții de origine străină și de ce. Din cercetare fac parte cele două grupuri mai mari: germano-rușii și cei de origine turcă.

AfD îi vizează pe etnicii germani reveniți în țară

Ruso-germanii, etnici germani din țările fostei URSS reîntorși în Republica Federală, sunt un fenomen specific german, spune Spies: ei sunt considerați germani din prima zi și au drept de vot. Cancelarul CDU Helmut Kohl s-a implicat după destrămarea Uniunii Sovietice în recunoașterea acestui segment de populație. Acești etnici germani au fost recunoscători conservatorilor germani pentru ajutorul primit și au fost considerați mult timp alegători loiali. Dar după primirea de sute de mii de refugiați în 2015/16, mulți dintre acești alegători s-au înstrăinat de conservatori.

La alegerile regionale, AfD a câștigat multe voturi mai ales în circumscripțiile în care se aflau numeroși votanți germano-ruși. Dennis Spies spune: "AfD are un program politic scris și în limba rusă, are placate electorale în limba rusă și se adresează direct acestor ruso-germani." Niciun alt partid nu s-ar preocupa atât de mult de acest segment de electorat. Un studiu din 2016 arăta că acești etnici preferă în proporție de 45% CDU/CSU - mult mai puțin ca înainte.

Preferințele electorale ale etnicilor germani reveniți în țară
Preferințele electorale ale etnicilor germani reveniți în țară

Uniunea a reacționat: cancelara Angela Merkel a primit în premieră la cancelaria federală o asociație a ruso-germanilor. În campania electorală din Renania de Nord-Vestfalia, candidatul principal al CDU și-a făcut reclamă inclusiv într-un ziar de limbă rusă. CDU și CSU le promit acestor etnici germani relocați pensii mai mari.

Germanii de origine turcă

"De când are voie un turc să stea acolo sus?", s-a plâns un apelant telefonic în 1994 despre ecologistul Cem Özdemir, aflat în prezidiul Bundestag, în timpul discursului cancelarului Helmut Kohl. O politiciană de la SPD și "șvabul din Anatolia" Özdemir au fost primii deputați germani de origine turcă. Azi, 11 deputați germani au origine turcă, nicio altă minoritate nu este atât de bine reprezentată.

Etnicii turci din Germania sunt apropiați tradițional de SPD, aproape 70%, după cum arată studiul din 2016. O urmare a perioadei muncitorilor-oaspeți aduși din Turcia, care au rămas în Germania. SPD s-a preocupat de drepturile acestora și de facilitarea obținerii cetățeniei duble. Mai târziu, au făcut-o și ecologiștii și Partidul Stângii.

Tendințele de vot ale germanilor de origine turcă
Tendințele de vot ale germanilor de origine turcă

În conflictul cu președintele turc Erdogan, tonul devine tot mai ridicat. Cancelara Angela Merkel și fostul șef al SPD Sigmar Gabriel au făcut apel la înțelegerea germanilor de origine turcă. Mulți dintre aceștia sunt foarte precauți când vine vorba de afirmații politice, de teamă că ar putea fi spionați de regimul de la Ankara, susține politologul Dennis Spies.

Ecologistul Özcan Mutlu este foarte iritat de faptul că în Bundestag este considerat mereu "turcul". "Sunt german și am doar cetățenie germană. Băgați odată la cap!", s-a adresat el unui deputat CDU. Acesta spusese : "Președintele dvs Erdogan".

Președintele Bundestag Norbert Lammert și deputatul Özcan Mutlu (dreapta)
Președintele Bundestag Norbert Lammert și deputatul Özcan Mutlu (dreapta)Imagine: picture alliance/dpa/K. Nietfeld

Crește puterea migranților?

Potrivit lui Dennis Spies: "Puterea politică a migranților este scăzută. Grupul migranților sporește la număr, dar este extrem de divizat." Din persoanele de origine rusă, cam o treime vin din Ucraina, o parte mică din Kazahstan și cele mai multe chiar din Rusia. "Când sunt întrebați: 'Ce părere aveți despre Putin?'", explică Dennis Spies, "50% spun: 'Îl iubesc', iar ceilalți 50%: 'Îl urăsc profund'. Reciproca este valabilă pentru Erdogan și pentru persoanele originare din Turcia."

Dennis Spies insistă: "Nu există migranții ca grup electoral compact. De ce ar vota cineva originar din Ucraina, care trăiește aici de 20 de ani, la fel ca altcineva care s-a mutat aici din sud-estul Turciei? Și de ce i-am putea compara pe aceștia cu cineva venit în anii '50 din Italia?"

Grupul cetățenilor cu trecut migraționist câștigă în importanță. Ceea ce nu înseamnă că ar putea fi atras în general de un anume partid și în niciun caz că migranții ar prelua puterea. Politologii nu se așteaptă deloc să fie create partide exclusiv ale migranților. Cu cât mai mult trăiește un străin în Germania, cu atât mai mult se aseamănă comportamentul său cu cel al populației majoritare.

Autoare: Andrea Grunau/os