Metabolismul indus al „României profunde“ | România | DW | 27.11.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Metabolismul indus al „României profunde“

Vom fi din nou la mîna „României profunde“. La mîna primarilor și a preoților, cei mai eficienți agenți electorali mai ales în situațiile de criză cum este aceasta prin care trecem.

Alegerile generale din 6 decembrie vor fi influențate într-o mare măsură de pandemia provocată de coronavirus. Scenarita și neîncrederea în măsurile luate de guvernul Orban și de președintele Iohannis care a decretat în perioada aprilie-mai starea de urgență, situația deplorabilă a sistemului medical, pusă fără discernămînt doar în seama actualei guvernări, desfășurarea cursurilor online, închiderea piețelor, măsură considerată a fi fost luată pentru sabotarea vînzării produselor agricole românești în favoarea importurilor și a marilor retaileri străini de pe piața autohtonă, restricționarea populării bisericilor precum și perspectiva unui Crăciun cu mai puțini cîrnați și sarmale, toate acestea au săpat și sapă adînc în măruntaiele „României profunde“. Adică a majorității conaționalilor cu drept de vot.

Jocul de glezne al PSD, care a indus și contabilizat de la începutul pandemiei ideea că măsurile luate de președintele Iohannis și de guvernarea liberală încalcă drepturile omului, încearcă să recupereze o parte din pierderile dezastruase de la ultimele scrutinuri, începînd cu alegerile europarlamentare (la care a obținut 3% din voturi!) și prezidențiale de anul trecut și continuînd cu alegerile locale de acum două luni. Absenții, guvernați de sloganul „toți sînt la fel“, constituie al doilea calup de compatrioți care vor influența într-o măsură substanțială rezultatul alegerilor din 6 decembrie.

Pe de altă parte, românii din afara granițelor vor înclina și de această dată balanța în favoarea actualei guvernări, așa cum au făcut-o de fiecare dată de la alegerile prezidențiale din 2014 cînd, în al doilea tur de scrutin, aproape un milion de români, revoltați că nu au putut vota în primul tur din cauza faptului că guvernarea PSD a înființat mult prea puține secții de vot pentru cei din diaspora, l-au instalat la Cotroceni pe actualul președinte. Bulgărele de zăpadă s-a rostogolit atunci pînă la cei din țară, rude, cunoștințe, prieteni, care l-au trimis pe contracandidatul Ponta pe tușă.

Implicarea românilor din afară în proiectarea destinului României către Europa a influențat de atunci semnificativ toate scrutinurile electorale. Cei patru milioane de români din Spania, Italia, Anglia, Germania, în general din toate țările occidentale, au învățat, unii de bună voie iar alții obligați de normele civilizației, constituția democrației. Sigur că există și aici români care nu se „acomodează“ cu valorile occidentale, încercînd să poarte cu ei valiza burdușită cu non-valorile de acasă. Dar cei mai mulți au învățat sau învață din mers legile democrației.

Frica de intelectuali, de clasa de mijloc în formare și de românii din afara țării este unul din factorii care au condus în ultimul an și jumătate la fărîmițarea imperiului PSD. După condamnarea în mai anul trecut a apostolului infractor Liviu Dragnea la trei ani și șase luni de închisoare, partidul și-a pierdut busola. Baronii locali nu au mai executat ordinele de la centru, iar unii dintre primari și-au schimbat carnetul de partid, repliindu-se încotro bate vîntul. Caracatița națională pesedistă a fost serios destructurată la alegerile locale din septembrie de către PNL și USR-PLUS. Cea mai mare victorie a actualei puteri, după cîștigarea Primăriei Bucureștiului de către Nicușor Dan, a fost detronarea, după 20 de ani de domnie, a celui mai puternic baron local, Marian Oprișan, de la conducerea județului Vrancea.  

Din cauza restricțiilor impuse de pandemie, campania electorală nu a mai putut fi făcută la vedere. Partidele și candidații s-au rezumat la publicitatea prin mass-media, la afișele electorale ori la introducerea în cutiile poștale ale locatarilor de la bloc a fluturașilor cu lozinci patriotarde și poze zîmbitoare ale aspiranților la un loc în parlament.

Cele mai recente sondaje de opinie arată că atît președintele Iohannis cît și guvernul Orban sînt creditați doar de o treime din electorat. Este adevărat că au fost situații în care puterea politică împreună cu instituțiile subordonate s-a comportat ca și cum nu ar fi avut putere de decizie, în care bîlbele politice, birocrația și nepotismul au făcut victime. Costurile guvernării, atît cele obiective cît și cele inventate, vor fi decontate pe 6 decembrie.

Vom fi din nou la mîna „României profunde“. La mîna primarilor și a preoților, cei mai eficienți agenți electorali mai ales în situațiile de criză cum este aceasta prin care trecem. Asistații social care depind de primari laolaltă cu sfeștaniile din casă-n casă ale preoților vor decide noua organigramă a parlamentului.

Autismul comunitar este una dintre cele mai grave boli ale societății postdecembriste care suferă de trei decenii de lipsa terapeuților. PSD a cultivat întotdeauna, cu efecte dintre cele mai nocive pentru România, fesenismul, care se traduce cuvînt cu cuvînt prin „lasă-i să moară proști.“