Merz la Beijing: echilibristică între cooperare și presiuni

Cancelarul german Friedrich Merz a ajuns miercuri, 25 februarie 2026, la Beijing. Este prima sa vizită în China, iar șeful Guvernului federal este însoțit de o amplă delegație de oameni de afaceri.

Demnitarul de la Berlin a fost întâmpinat de premierul Li Qiang cu onoruri militare și a luat cina cu președintele Xi Jinping.

”Canale de dialog deschise”

Vizita de stat a cancelarului la Beijing este un exercițiu de echilibru delicat: Merz dorește să reducă dependențele față de China, dar în același timp să nu pericliteze relațiile cu a doua cea mai puternică economie a lumii. ”Pun mare preț pe menținerea acestora și, acolo unde este posibil, pe aprofundarea lor”, a declarat politicianul german, la întâlnirea cu premierul Li Qiang.

Există ”un mare potențial pentru o creștere suplimentară” a ambelor economii iar pentru aceasta sunt necesare ”canale de dialog deschise”. În acest sens, a precizat cancelarul, urmează contacte directe ale unor miniștri de resort, în lunile următoare.

Dezechilibru în balanța comercială

Premierul chinez a vorbit despre o evoluție ”stabilă” a relațiilor bilaterale, pe fondul ”schimbărilor din situația internațională”. Fără a menționa explicit Statele Unite și politica tarifară a președintelui Donald Trump, oficialul guvernamental a evocat unilateralismul și protecționismul practicat ”în unele țări și regiuni”. China, a adăugat premierul de la Beijing, este pregătită să întărească dialogul împreună cu Germania și a pledat pentru ”apărarea, împreună, a multilateralismul și comerțul liber”. 

China este cel mai important partener comercial al Germaniei. Importurile și exporturile au însumat, în 2025, peste 250 de miliarde de euro. Totuși, balanța este dezechilibrată.

Anul trecut, Germania a importat pentru prima dată de peste două ori mai mult din China decât a exportat în aceeași perioadă către această țară: 170,6 miliarde de euro față de 81,3 miliarde, potrivit noilor statistici germane publicate săptămâna trecută. ”Evoluția este ”nesănătoasă, (...) o abordăm și dorim să găsim modalități de a reduce deficitul comercial”, le-a spus cancelarul jurnaliștilor care îl însoțesc în această vizită, între care se află și redactorul-șef pentru politică al DW, Michaela Kuefner.

Bariere și subvenții

”Companiile germane și europene semnalează o deschidere incompletă a piețelor în anumite sectoare”, i-a precizat Merz omologului chinez, în runda de discuții directe, referindu-se, de exemplu, la dificilul acces în sectorul portuar și al transportului maritim de containere.

Cancelarul a afirmat de asemenea că Germania se așteaptă ”să fie reduse subvențiile care distorsionează piața, o referire aparentă la industrii precum producția de oțel, panourile solare sau lanțul de aprovizionare pentru fabricarea mașinilor electrice, sector care a devenit unul dintre principalele puncte de fricțiune bilaterală, pe fondul scăderii exporturilor germane și al ascensiunii rapide și, mai ales, subvenționate a fabricanților auto chinezi, inclusiv în segmentul premium.

La întâlnirea dintre cei doi lideri executivi au fost semnate cinci acorduri guvernamentale, între care unul vizând reluarea exporturilor de carne de porc din Germania, suspendate în 2020 din cauza pestei porcine africane.

Merz îi cere lui Xi să-l oprească pe Putin

După discuțiile cu premierul, cancelarul federal s-a întâlnit cu președintele Xi Jinping. ”Suntem două dintre cele trei mari națiuni industriale ale lumii. Este o mare responsabilitate, dar și o mare oportunitate”, a apreciat cancelarul. Berlinul și Beijingul au de decenii relații bilaterale bune, ”iar eu aș dori să continui pe această bază”, a subliniat Merz. Și șeful statului chinez a afirmat că apreciază foarte mult relația cu Germania. 

Pe lângă cooperarea economică, cei doi au abordat și teme de securitate, precum războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. China este considerată cel mai important aliat al președintelui rus Vladimir Putin.

”Vorbele și faptele” Chinei sunt luate foarte în serios la Moscova, ”de aceea le-am cerut interlocutorilor mei să își folosească influența pentru a pune capăt războiului”, a afirmat Merz. Beijingul, a completat cancelarul, nu ar trebui să vândă Rusiei bunuri cu dublă utilizare, atât civilă, cât și militară, care ar putea fi folosite în scopuri militare împotriva populației din Ucraina.

S-a discutat și problema Taiwanului. Politica Germaniei față de China rămâne neschimbată: respect pentru principiul ”unei singure Chine”, impus de Beijing, care consideră Taiwanul drept parte inalienabilă a propriului teritoriu. Merz a avertizat însă că ”orice tentativă de reunificare poate avea succes doar prin mijloace pașnice, nu prin acțiuni militare”.

Sezon de dezgheț diplomatic la Beijing

Mulți ani, în special în perioada de vârf a pandemiei de coronavirus, guvernul chinez a efectuat și a solicitat foarte puține vizite externe. Beijingul și-a deschis în ultimele luni porțile pentru o serie de lideri europeni, din NATO sau aliați ai Occidentului.

Sosirea cancelarului german este cea mai recentă dintr-o serie de deplasări ale unor lideri care au căutat să își consolideze, la rândul lor, relațiile cu Beijingul. Printre aceștia s-au numărat premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul canadian Mark Carney. La începutul iernii a fost acolo și ministrul german de Externe, Johann Wadephul.

Valul de vizite precede următoarea deplasare programată a președintelui american Donald Trump. Acesta ar urma să ajungă în China la începutul lunii aprilie.

Politicile tarifare imprevizibile ale lui Trump au fost un subiect de interes pentru Beijing. China a impus la rândul ei restricții asupra unor exporturi esențiale pentru industriile americane, în special asupra mineralelor din categoria pământurilor rare, ceea ce a determinat Casa Albă să facă anumite concesii.

Pariu pe inteligența artificială industrială

Vizita lui Merz la Beijing are loc într-un moment în care Berlinul încearcă să-și redefinească poziția industrială într-o lume dominată de competiția tehnologică dintre SUA și China. Germania a lansat recent ”Industrial AI Cloud”, un proiect major menit să reducă dependența de infrastructura americană de calcul și să valorifice uriașele volume de date industriale acumulate de companiile germane.

Spre deosebire de SUA și China, care domină zona aplicațiilor orientate către consumatori, Berlinul încearcă să construiască un model bazat pe industrie și pe conceptul de ”IA de încredere”, conform cu regulile europene clare. Ca atare, IA industrială este văzută la Berlin nu doar ca un proiect tehnologic, ci ca uninstrument pentru a recupera terenul pierdut de industria germană.

Resetare dificilă, reacție în bloc a UE la șantajele Chinei

Stefan Messingschlager, expert în istoria Chinei la Universitatea Helmut Schmidt din Hamburg, consideră că o resetare completă a relațiilor va fi ”dificilă” și a declarat pentru DW că ”obiectivul plauzibil” al vizitei lui Merz ”este o stabilizare gestionată”.

Prioritățile cancelarului includ ”reducerea pârghiilor de constrângere” de care China dispune, în special în domeniul pământurilor rare, și a dependenței de furnizori unici pentru anumite resurse, cum sunt materialele destinate bateriilor, cipurile, precursorii farmaceutici sau software-ul industrial esențial.

China deține un control aproape total asupra pământurilor rare, asigurând aproximativ două treimi din producția globală și 90% din capacitatea de rafinare. Anul trecut, Beijingul a impus restricții la export pentru aceste minerale critice către UE și SUA, perturbând industria auto pe ambele maluri ale Atlanticului.

Mai mult decât abordarea bilaterală, consideră Messingschlager, Merz va recurge la sprijinul UE prin taxe antidumping și antisubvenții, precum și alte măsuri de penalizare.