Merkel și Putin – O ultimă întrevedere oficială | Europa | DW | 21.08.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Merkel și Putin – O ultimă întrevedere oficială

Condamnarea lui Navalnîi, anexarea Crimeei, gazoductul Nord Stream 2, Agfanistan, Siria, Iran. Angela Merkel și Vladimir Putin au avut multe de discutat în cadrul celei de-a 20-a și, probabil, ultima întrunire oficială.

Angela Merkel a primit flori de la Vladimir Putin

Angela Merkel a primit flori de la Vladimir Putin

La un an de la atacul chimic cu neurotoxina Noviciok asupra opozantului rus Alexei Navalnîi, cancelara Angela Merkel s-a întâlnit la Moscova cu președintele Vladimir Putin. În ciuda unor „dezacorduri profunde", comunicăm – declara șefa Guvernului de la Berlin înaintea vizitei în Federația Rusă.  

După convorbiri, la conferința de presă comună, liderul de la Kremlin a vorbit despre un „dialog constructiv" într-o atmosferă „de afaceri". Angela Merkel a fost lăudată înaintea presupusei sale retrageri din politică. La alegerile parlamentare din luna septembrie, șefa Executivului german nu mai candidează, dar va rămâne în funcție până când noul Guvern federal își va prelua mandatul. 

Victoria talibanilor

Talibanii la Kabul

Talibanii la Kabul

În opinia președintelui  Vladimir Putin, comunitatea internațională va trebui să se asigure că talibanii extremiști nu își vor extinde puterea dincolo de granițele Afganistanului. Este important ca „teroriștii“ să nu ajungă în statele vecine „prezentându-se drept refugiați“. Putin i-a reproșat occidentului că încearcă să „impună valori“ din afară Afganistanului.        

În privința conflictului ucrainean, Putin a vorbit despre încălcări ale armistițiului în estul țării și i-a cerut cancelarei Merkel să își exercite influența asupra Guvernului de la Kiev, cu ocazia preconizatei sale vizite în Ucraina programată pe 22 august. 

"Condamnarea lui Navalnîi este inacceptabilă"

Angela Merkel și-a început declarația cu atacul Germaniei naziste asupra fostei Uniuni Sovietice, în urmă cu 80 de ani, și a vorbit despre depunerea unei coroane la monumentul soldatului necunoscut. Apoi a trecut brusc la condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi a căruit eliberare a cerut-o. 

Navalnîi a revenit în ianuarie la Moscova

Navalnîi a revenit în ianuarie la Moscova

„Din punctul nostru de vedere, reținerea lui Navalnîi în baza unei sentințe anterioare, pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a calificat-o drept nerezonabilă, este inacceptabilă.“

"Anexarea peninsulei Crimeea lezează integritatea Ucrainei"

Șefa Guvernului de la Berlin susține în continuare rolul Ucrainei ca țară de tranzit pentru gazul rusesc și după inaugurarea gazoductului Nord Stream 2. Merkel a încurajat reluarea convorbirilor în vederea soluționării conflictului ucrainean. În cele din urmă, cancelara a reiterat poziția deja cunoscută a Berlinului, dar și a altor puteri occidentale, privind anexarea peninsulei Crimeea – act pe care îl consideră o lezare a integrității teritoriale a Ucrainei.  

„Discuțiile n-au fost mereu ușoare“, a spus Angela Merkel rezumând îndelungata sa experiență cu Putin. Dar, pentru a putea ajunge la un rezultat, nu există alternativă la schimbul constant de argumente. În ciuda multor diferende, Germania și Rusia au reușit întotdeauna să mențină deschisă calea de comunicare.  

Putin cere "obiectivitate"

Referindu-se la încarcerarea lui Alexei Navalnîi, președintele Federației Ruse a negat caracterul politic al arestării acestuia. Privind opoziția, în general, Putin a spus că nu-și amintește de vreun guvern occidental care să fi sprijinit vreodată mișcările de protest și cere o oarecare doză de „obiectivitate". 

Sistemul din Rusia este într-un proces de dezvoltare, a subilinat Vladimir Putin. Toți cetățenii au dreptul la opinie, dar respectând legea. Kremlinul va face „totul" pentru a păstra situația stabilă. 

După tratarea lui Alexei Navalnîi în spitalul berlinez Charité, cancelara Angela Merkel vorbea, în septembrie 2020, despre o „tentativă de asasinat“.  La întoarcerea în Rusia, în ianuarie 2021, opozantul rus a fost arestat și condamnat la închisoare cu executare pentru presupusa încălcare a condițiilor unei sentințe cu suspendare. Organizația politică a lui Navalnîi a fost, între timp, interzisă fiind clasificată ca „extremistă“. 

Cazul Navalnîi a deteriorat relațiile deja tensionate între Rusia și occident, din cauza anexării peninsulei Crimeea. În timp ce Uniunea Europeană a impus noi sancțiuni Federației Ruse, Moscova a acuzat SUA, UE și mai ales Germania de desfășurare a unei „campanii de propagandă“. 

Menținerea relației de afaceri 

Berlinul este interesat să mențină atât dialogul cu Kremlinul, cât și relația de afaceri. Germania dorește gazul rusesc transportat prin gazoductul Nord Stream 2. 

În primele șapte luni ale acestui an, prin gazoductul deja funcțional, Nord Stream, au ajuns în Germania 33,7 miliarde de metri cubi de gaz. Anual, Nord Stream și aproape finalizata Nord Stream 2 vor avea împreună o capacitate de transport de 110 miliarde de metri cubi de gaz.

SUA, Ucraina și alte state europene îi reproșează Guvernului federal că, prin noul gazoduct, va spori dependența de livrările din Rusia slăbind astfel poziția Kievului față de Moscova. Ucraina este principala țară de tranzit pentru livrările de gaz în Europa. Germania urmărește ca și pe viitor transportul de gaz să se realizeze tot prin Ucraina, astfel încât țara să nu piardă veniturile obținute din această afacere. Contracul între Kiev și Moscova expiră în 2024.  

(phoenix, dpa, afp, rtr)