1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Memoria romilor martirizaţi

Christina Küfner
17 octombrie 2019

În anii `30, fotograful Hanns Weltzel a surprins în fotografie numeroşi membri ai comunităţilor sinti şi roma. O expoziţie foto organizată la Dresda a prezentat suferinţa oamenilor pieriţi în lagărele naziste.  

https://p.dw.com/p/3RRyo
Câţiva membri ai familiei Laubinger, fotografie realizată în 1935
Câţiva membri ai familiei Laubinger, fotografie realizată în 1935Imagine: University of Liverpool Library

Raffaela Laubinger este profund mişcată, când priveşte fotografiile înaintaşilor săi. Pozele sunt realizate cu decenii în urmă, însă femeia le-a văzut abia în 2018. A aflat de existenţa lor cu ocazia unei comemorări a Holocaustului. A fost o surpriză uriaşă, povesteşte ea. "Habar nu aveam că aceste poze există."   

Raffaela Laubinger se trage dintr-o familie de sinti. Naziştii au exterminat o mare parte din membrii acesteia - în total 90 de persoane, de la copii la bunici, au fost ucişi în diverse lagăre de concentrare. Tatăl ei a fost unul dintre puţinii supravieţuitori. Odată cu deportarea familiei au dispărut aproape toate documentele şi fotografiile, povesteşte Raffaela Laubinger. "Le-au confiscat totul, când au fost luaţi cu forţa."

Fotograful Hanns Weltzel era fascinat de cultura minorităţilor sinti şi roma
Fotograful Hanns Weltzel era fascinat de cultura minorităţilor sinti şi romaImagine: University of Liverpool Library

Hanns Weltzel - un fotograf neobişnuit

Jana Müller este cea care a făcut posibil ca Raffaela Laubinger să poată vedea chipurile bunicilor, mătuşilor şi unchilor săi. Experta de la arhivele oraşului Dessau-Roßlau este preocupată de multă vreme de genocidul comis asupra minorităţilor sinti şi roma. Ea a descoperit la Liverpool fotografiile care au făcut obiectul expoziţiei de la Dresda. La Liverpool, fiindcă acolo au ajuns multe dintre ele după cel de-al Doilea Război Mondial. Împreună cu Eve Rosenhaft, istoric din Marea Britanie, Müller a cercetat originea fotografiilor şi suferinţa oamenilor suprinşi în imaginile expuse în cadrul emoţionantei galerii foto. 

Pozele au o istorie neobişnuită. Îi aparţin fotojurnalistului Hanns Weltzel din Roßlau care, în anii '30, a surprins pe peliculă, în diverse ipostaze, zeci de membri ai comunităţilor sinti şi roma. Spre deosebire de nazişti, Weltzel nu i-a privit cu suspiciune pe aceşti oameni, ci a fost fascinat de viaţa şi de cultura lor - lucru uşor de remarcat şi din fotografiile sale. Hanns Weltzel nu a realizat imagini de propagandă, ci a imortalizat secvenţe obişnuite din viaţa lor. Înaintea deportării a fost capturarea

Familia Laubinger în 1937
Familia Laubinger în 1937 - în dreapta tatăl Raffaelei LaubingerImagine: University of Liverpool Library

"N-a fost complet lipsit de accente romantice, dar nici de un aer de superioritate", mărturiseşte Jana Müller referindu-se la fotograf. Totuşi, Hanns Weltzel avea o slăbiciune pentru aceşti oameni şi dorea să-i convingă pe contemporanii săi să se elibereze de prejudecăţi. El a vizitat deseori comunităţile sinti şi roma din regiunea Dessau şi cu mulţi a legat prietenii. Dar Weltzel nu şi-a apărat prietenii. Când a început deportarea în lagărele de concentrare, fotograful a tăcut.  

Expoziţia de la Dresda evocă şi deportarea sau uciderea oamenilor din fotografiile lui Hanns Weltzel. Pe lângă imagini, expuse mai sunt documente emise de aparatul represiv al lui Hitler. Şi naziştii au făcut fotografii, însă complet diferite de cele ale lui Weltzel. Erau imagini surprinse în scopul depistării sistematice a tuturor "ţiganilor", cum li se spunea. Adică începutul genocidului asupra a sute de mii de sinti şi romi.

Erna Lauenburger, anul 1936. Erna a fost ucisă la Auschwitz
Erna Lauenburger, anul 1936. Erna a fost ucisă la AuschwitzImagine: University of Liverpool Library

Holocaustul uitat

Investigarea acestei crime în masă împotriva minorităţilor sinti şi roma a fost neglijată multă vreme. Un motiv ar fi, consideră Jana Müller, faptul că aceşti oameni nu au avut o ţară proprie sau pe cineva care să-i reprezinte. Ca atare, "Germania nu a fost supusă la presiuni", spune Müller. Abia în 1982, la aproape 40 de ani de la încheierea războiului, guvernul federal de la Bonn - pe atunci sub cancelarul Helmut Schmidt - a recunoscut drept genocid persecuţia minorităţilor roma şi sinti în perioada nazistă.

Expoziţia de la Dresda şi-a propus să păstreze vie memoria oamenilor ucişi prin prezentarea fotografiilor istorice ale lui Hanns Weltzel. Originalele vor fi păstrate în arhiva Universităţii Liverpool. Cu toate acestea, descendenţilor ca Raffaela Laubinger li s-au oferit duplicate. "Aceste fotografii sunt foarte, foarte valoroase pentru mine, fiindcă aici este familia mea", spune femeia. "Sunt recunoscătoare realizatorilor acestei expoziţii - pentru că noi suntem pur şi simplu un popor, care a fost uitat în istorie."