MCV: O Românie frântă sub povara luptei cu propriile defecte | România | DW | 22.10.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

MCV: O Românie frântă sub povara luptei cu propriile defecte

Raportul din acest an pe justiție este oglinda celei mai triste perioade pentru statul de drept din România, de la intrarea sa în Uniunea Europeană

Moment de cotitură în istoria de peste un deceniu a verificării justiției din cele două țări care au intrat în Uniunea Europeană în anul 2007, Bulgaria și România: după ce, la un moment dat, părea că autoritățile de la București canalizează statul de drept înspre zona standardelor europene, în vreme ce Sofia rămâne prada corupției și a crimei organizate, iată că raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare din acest an îi oferă Bulgariei o perspectivă pentru decuplare și lasă doar România sub supravegherea Comsiei Europene.

Virușii statului de drept

Modul în care legiuitorii politici din România au interferat în spațiul justiției, în ultimii ani, este, fără doar și poate, motivul fundamental pentru care raportul din acest an al Comisiei Europene va folosi termeni mai duri ca oricând, de-a lungul celor 12 ani de la intrarea României în Uniune. Cel puțin așa va arăta raportul în partea dedicată perioadei de mandat ministerial deținut de Tudorel Toader și în timpul funcționării Comisiei Speciale (Comisia Iordache), cea care a încercat revizuirea legilor Justiției în interesul liderilor vizați de anchete penale ai Partidului Social Democrat. Analiza europeană va scoate în evidență o Românie fracturată - cea dinainte și, respectiv, de după 26 mai 2019, dată la care, în paralel cu alegerile europene care au reconfigurat geometria politică a țării, cetățenii au transmis prin referendum semnalul clar că sunt total nemulțumiți cu traiectoria pe care o parcurge justiția. Ce a urmat acelei zile a fost o tentativă de a stopa declinul și a repune justiția în limitele statului de drept. Acest lucru este vizibil și din birourile observatorilor străini, reprezentanți ai partenerilor externi față de care România și-a asumat angajamente ferme.

Raportul, care urmează să fie făcut oficial public în cursul după amiezii, critică înființarea secției speciale de investigare a judecătorilor și procurorilor, blocajul din interiorul Consiliului Superior al Magistraturii, de pe urma căruia parchetele au rămas fără o conducere legitimă, modificarea procedurilor de numire a procurorilor-șefi și reculul major al activității Direcției Naționale Anticorupție. Este marcat și modul refractar în care guvernarea PSD+ALDE s-a raportat la instituțiile garante ale libertății justiției din Europa - Comisia de la Veneția și GRECO. Și, desigur, nu sunt trecute cu vederea nici atacurile majorității conduse de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu la adresa instituțiilor comunitare.

Slăbiciunile Bruxellesului

Comisia Europeană este, însă, ea însăși ținta criticilor, și asta chiar din zona celor care susțin menținerea MCV. Fostul președinte Traian Băsescu, în prezent eurodeputat în grupul popular, spune că instituțiile europene ar trebui să își facă o analiză a modului în care au știut să asiste România de-a lungul părții de cooperare din ansamblul mecanismului de cooperare și verificare: „Dacă justiția din România este dezastru, atunci și Uniunea are o mare problemă. Dincolo de ce am făcut noi este calitatea asistenței pe care am primit-o. Uniunea Europeană trebuie să se întrebe ce a făcut, cum ne-a asistat, ca să fie mai bine”. Băsescu acuză că membrii echipelor care au evaluat România sunt „specialiști mediocri”. În egală măsură, însă, fostul șef al statului spune că de vină pentru situația critică este și calitatea profesională a personalului din justiție, în condițiile în care magistrații performanți sunt înconjurați sau uneori chiar conduși de „prea mulți școliți la facultăți de pe la Adâncata, și la DNA, și la DIICOT, peste tot”.

O explicație pentru ceea ce spune fostul președinte poate fi, cum presupune consultantul în bună guvernare Codru Vrabie, faptul că MCV a fost inițial gândit să țină doar vreo trei ani: „Echipa care se ocupă de MCV la nivelul Comisiei este formată din funcționari adunați din mai multe poziții și delegați să se ocupe de mecanism de două ori pe an, pe durate de timp destul de scurt. Nu există un departament specializat. Oamenii nu și-au închipuit că va fi un efort de peste zece ani. Pe de altă parte, acele benchmarkuri, acele condiționalități din MCV nu au fost de la început gândite cuantificabil statistic. Nu știm nici acum, după 12 ani, la care indicatori, concret, ar trebui să ne uităm, ca să ne dăm seama dacă progresăm sau nu. Evaluarea este mai mult de tip calitativ decât cantitativ, iar asta nu îi ajută pe politicienii de la București și nici pe funcționarii din autoritățile românești ca să își dea seama în ce direcții tehnice ar trebui să adauge mai mult efort”. Dar, completează Codru Vrabie, „politic, în ultimii doi-trei ani, s-au luat niște decizii evident împotriva oricărei idei de progres tehnic”. Nu e de mirare că raportul MCV este negativ, în atari condiții.

Lista cu defecte

Codru Vrabie a făcut și o trecere în revistă a condiționalităților în ceea ce privește codurile, Înalta Curte și unificarea practicii judiciare. „Nu stăm deloc bine. La nivelul celor patru coduri mari - civil, penal,de procedură civilă și de procedură penală, la care în ultima vreme s-a adăugat și codul administrativ - nu am soluționat, la nivel de reglementare prin lege, problemele ridicate de Curtea Constituțională. Avem un blocaj la nivelul CSM-ului, care de mai bine de un an de zile ne încurcă cu numirile la parchete. Avem problema de la DNA cu interimate succesive de câte șase luni. Acum avem problemă cu procurorii-șef de la DNA și de la DIICOT. Pentru că a expirat mandatul doamnei Cristina Tarcea la Înalta Curte, iar CSM-ul este blocat, situația nu ne ajută să ne decidem cu privire la viitorul președinte al Curții Supreme. Nici comitetul de management strategic care aducea întreaga justiție la aceeași masă nu funcționează de trei ani. Așadar, la primul benchmark observăm totală lipsă de coerență în ceea ce privește organizarea sistemului de justiție la nivelul cel mai înalt. Benchmarkurile 2 și 3, referitoarea mai în detaliu la activitatea DNA și a ANI, sunt cumva trecute în umbră, au un profil foarte redus în opinia publică și se pare că nu au activitate de un an, dacă nu doi. În fine, pe benchmarkul 4, care privește prevenirea corupției cu mijloace administrative, recent avem un singur exemplu de succes, primăria din Călărași care a primit un premiu de invoație și calitate în sectorul public, pentru un program de integritate, prin instruire, de prevenție și control managerial intern”.

Dacă MCV-ul se uita dincolo de justiție și politici anticorupție la chestiuni legate de mecanismele democratice sau despre respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, „raportul ar fi fost și mai întunecat, și mai terifiant”, spune consultantul pe chestiuni de bună guvernare.

Spațiul de manevră al politicienilor corupți

„Din punct de vedere al Guvernului României, din punct de vedere al meu, ca premier, consider că nu am greșit din punct de vedere juridic și sper ca raportul MCV să respecte acest lucru”, a comentat cu o zi înaintea publicării documentului premierul român Viorica Dancilă. Șefa PSD amintește despre referendumul care a cerut Guvernului să nu mai emită ordonanțe de urgență în domeniul justiției și afirmă că a respectat voința populară, omițând să spună că s-a aflat la guvernare și cu un an înaintea referendumului și că majoritatea parlamentară s-a ocupat de zor să impună modificările toxice în legile justiției.

Codru Vrabie nu vrea să facă un proces de intenție politicienilor, dar e convins că în absența unor indicatori stabiliți clar de Comisia Europeană, politicienii și-au permis să ia măsuri în orice direcție. „Profitând de această confuzie, am văzut aceste decizii care din punct de vedere politic au plecat, în mod clar, într-o direcție greșită din start. Și mă refer încă de la momentul ordonanței de urgență 13, adică din ianuarie-februarie 2017. Niște decizii proaste politic au fost încetinite și tocate mărunt în jocul președintelui și al Curții Constituționale versus Guvern și Parlament. Nu am fi avut nevoie de această măcinare îndelungată, nouă ne-ar fi trebuit concentrare rapidă pe soluții. Dacă ne uităm pe indicatorii din EU Justice Scoreboard, România este în media europeană. Nu stăm foarte prost când ne comparăm cu alte state membre. Dar, evident, se poate mai bine și ne dorim mai bine cu toții.”

Vă mai recomandăm