Mandatul de arestare european şi închisorile româneşti

In chestiunea aderării României şi Bulgariei la UE şi a activării clauzelor de salvgardare în domeniul justiţiei şi afacerilor interne „a izbucnit un scandal de proporţii în cadrul coaliţiei guvernamentale germane”, semnalează azi cotidianul berlinez Die Welt. Potrivit ziarului, social-democrata Brigitte Zypries, care conduce ministerul justiţiei, a contestat vehement poziţia premierului bavarez Stoiber. Acesta solicită activarea clauzelor simultan cu aderarea, pentru ca germanii să nu poată fi deţinuţi în închisorile din România şi Bulgaria, ori să cadă victime unor eventuale mandate de arestare emise în baza luării şi dării de mită. La rîndul ei, ministrul german al justiţiei „a dat asigurări, potrivit cărora nici un cetăţean german nu are motive să se teamă că va trebui să ispăşească vreo pedeapsă penală în în penitenciarele din aceste ţări”. Stoiber o acuză că nu spune adevărul, întrucît există arestarea preventivă, iar mandatul de arestare european prevede rămînrea în închisorile ţării în care are loc investigaţia penală. Demnitarul creştin-social, care a acordat un amplu interviu ziarului Die Welt doreşte introducerea clauzelor simultan cu aderarea, tocmai pentru ca Germania să nu fie obligată să pună în aplicare mandatul de arestare european în dosare româneşti şi bulgăreşti.

Acelaşi cotidian conservator se ocupă de „libertatea în Ungaria”, în 1956 şi azi. Revoluţia de acum 50 de ani, scrie ziarul, „a constituit un reper esenţial pe drumul care a dus la căderea cortinei de fier, în 1989, ungurii fiind primii care au ciuruit-o. Mai nou, însă elanul eliberator s-a stins, ca şi în Germania. Democraţia e o treabă grea. In 1956 oamenii, aflaţi într-o situaţie extremă, s-au arătat gata să-şi rişte viaţa pentru libertate. După care s-au adaptat la securitatea în nelibertate. Iar Ungaria de azi nu-şi mai regăseşte calmul, după ce premierul a recunoscut că demnitarii au minţit poporul. Democraţia şi economia de piaţă trebuie nu doar acceptate, ci interiorizate iar cîinii nu umblă cu colaci în coadă”. Incît preţul libertăţii e mare şi „implică efortul de a învăţa să accepţi inegalitatea”, mai notează Die Welt, regretînd că ungurii şi alţi esteuropeni realizează acest lucru atît de tardiv.

Neue Zuercher Zeitung vede Ungaria „pe drumul balcanizării” şi evocă adînca sciziune a societăţii maghiare, în care domenşte un soi „de război civil rece”, dată fiind virulenţa gîlcevii privind tabăra îndrituită să administreze memoria răscoalei din 1956 şi absenţa acceptării adversarilor ca parteneri politici democratici. Ziarul deplînge umbrele care s-au aşternut asupra memoriei eroilor de acum o jumătate de veac din cauza actualului conflict din Ungaria.

Editorialiştii speculează intens pe marginea unei eventuale schimbări de curs a politicii americane în Irak. Mulţi observatori se aşteaptă ca retragerea trupelor americane să fie inaugurată după alegerile pentru Congres. „Deşi clasa politică americană şi britanică nu o admite încă”, repatrierea militarilor occidentali n-ar mai putea fi ocolită, crede cotidianul de stînga The Guardian, din Londra. In schimb, Neue Ruhr Neue Rhein-Zeitung îşi exprimă convingerea că, „oricît de eronată ar putea să fi fost decizia declanşării campaniei irakiene, o gafă încă şi mai mare, ba chiar o greşeală fatală ar fi să se retragă trupele aliate din această ţară. Fiindcă, în acest caz, Irakul ar fi lăsat să cadă pradă unui inevitabil război civil şi unui incendiu regional care ar putea cuprinde şi Turcia, un stat membru al NATO”.

Pe de altă parte, ziariştii germani deplîng expatrierea voluntară a multor tineri calificaţi din Republica Federală. Numărul celor care emigrează din Germania a atins un nou record, din pricină că „firmele nu le mai acordă tinerilor absolvenţi slujbe bine plătite şi perspective profesionale adecvate, după cum notează Maerkische Allgemeine Zeitung.

Unii analişti abordează memoriile proaspăt apărute ale fostului cancelar Schroeder, unii criticînd maniera răzbunătoare în care se manifestă fostul llider social-democrat german.