1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Mandat de arestare pe numele oligarhului Plahotniuc

22 mai 2020

Judecătorii moldoveni au emis vineri, 22 mai, mandat de arestare (în lipsă) pe numele controversatului oligarh, Vladimir Plahotniuc, ex-lider al Partidului Democrat din Moldova.

https://p.dw.com/p/3cdpi
2019 | Vladimir Plahotniuc
Imagine: Imago/Le Pictorium/S. Souicix

De data aceasta, Plahotniuc este acuzat de escrocherie, spălare de bani, organizarea și conducerea unui grup criminal. Două din aceste infracțiuni fac parte din categoria celor deosebit de grave, pentru care învinuitul riscă până la 15 ani de pușcărie.

Înveliș politic

La începutul acestei săptămâni, procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a declarat în cadrul unui briefing că Procuratura dispune de probe incontestabile că Plahotniuc ar fi unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului de dolari în 2014 – jaf ce a aprofundat sărăcia și a destabilizat piața valutară a țării. Mai exact, Stoianoglo susține că „Plahotniuc este beneficiarul banilor obținuți sub formă de credite de la „Banca de Economii” (una din cele trei bănci implicate în jaf), prin intermediul „grupului Șor”, acoperite, în consecință, din mijloacele financiare ale Băncii Naționale a Moldovei” - bani oferiți sub formă de credite de urgență garantate de Guvern, care au fost puși ulterior, de guvernul Filip, controlat de Plahotniuc, pe spatele cetățenilor.

Reprezentanții societății civile de la Chișinău comentează prudent demersul juridic așteptat al procurorilor împotriva lui Plahotniuc. Acesta a coincis cu anumite mutări spectaculoase pe tabla de șah a politicii moldovenești – și anume cu migrarea mai multor deputați din majoritatea parlamentară, subordonată președintelui Igor Dodon, spre grupul „Pro-Moldova”, creat de finul oligarhului Plahotniuc, Andrian Candu și spre Partidul „Șor” – partid condus de Ilan Șor, principalul figurant în dosarul vizând celebrul jaf bancar.

Mai întâi Dodon, apoi procurorul

Mai întâi, vineri, 15 mai, după o ședință (de joi) a Consiliului Suprem de Securitate, Igor Dodon i-a avertizat public pe cei din „Pro Moldova” și Partidul „Șor” că s-ar putea pomeni „cu procurorul alături”. Dodon a lansat avertismentul în contextul „achiziționării” deputaților și aleșilor locali de către cei vizați: „10 mii de dolari pentru ca un primar să treacă la voi sau 1-2 mii - consilierilor sătești, 20-30 de mii consilierilor raionali”. (…) „Scopul este ca gruparea lui Plahotniuc să aibă o fracțiune de minim 25 de deputați, astfel încât coaliția PSRM-PDM să nu aibă majoritate și nici opoziția de dreapta să nu o aibă, iar ei să negocieze voturile din Parlament”, spunea Dodon vineri, 15 mai, înainte de briefingul de luni, 18 mai, al procurorului general. Apoi, luni, după intervenția publică a procurorului general, încă doi deputați din PDM (parte a majorității parlamentare) au migrat spre grupul „Pro-Moldova”.

Procurorul Stoianoglo susține că probele în baza cărora procurorii au solicitat acum mandat de arestare pe numele lui Plahotniuc existau „chiar de la început”, sugerând că acestea ar fi fost intenționat camuflate, pentru a-l proteja pe Plahotniuc: „Analizând materialele dosarelor în privința figuranților, dar și alte materiale relevante, care intenționat au fost ignorate și lăsate fără apreciere juridică, s-a conturat implicarea activă a grupului Plahotniuc în frauda bancară – dovezi care existau chiar de la bun început”, susține procurorul general, care mai spune că, în toți acești ani, ancheta vizând jaful bancar a fost împinsă spre piste false, pentru a face imposibilă aflarea adevărului.

Complicații la extrădarea lui Plahotniuc din SUA

În octombrie 2019, procurorii moldoveni anticorupție au mai obținut un mandat de arestare pe numele lui Plahotniuc (acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari în alte două dosare), iar ulterior acesta a fost anunțat în căutare internațională. Conform informațiilor apărute în spațiul public, Plahotniuc s-ar afla pe teritoriul SUA.

În ianuarie 2020, Departamentul de Stat al SUA i-a declarat pe Plahotniuc și pe membrii familiei sale „neeligibili pentru obținerea vizelor de intrare în SUA”, ceea ce nu înseamnă și expulzarea celor vizați, care se aflau deja pe teritoriul SUA. Departamentul de Stat de la Washington explica într-un comunicat oficial că această decizie are legătură cu implicarea lui Plahotniuc „în acte semnificative de corupție care au subminat statul de drept și au compromis grav independența instituțiilor democratice în Moldova”.

La mijlocul lunii martie 2020, purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la Chișinău a confirmat că Plahotniuc se află pe teritoriul SUA și că se întreprind „măsurile necesare pentru a fi deportat”. În acea perioadă, procurorul Stoianoglo spunea că Plahotniuc nu poate fi extrădat acum, deoarece nu există un acord de asistență juridică între Republica Moldova și SUA. „Totul trebuie realizat prin încheierea acordului de colaborare între SUA și Moldova”, spunea atunci procurorul general - în contrast cu președintele Igor Dodon, care spunea că Moldova ar fi cerut deja extrădarea lui Plahotniuc.

„Așteptat” și în Rusia

Oligahul moldovean este căutat și de către organele de drept din Rusia. În august 2019, Judecătoria regiunii Tversk din Moscova a emis mandat de arestare din oficiu pe numele lui Plahotniuc la solicitarea Ministerului rus de Interne, care îl cercetează pe Plahotniuc pentru implicare în spălătoria rusească de bani (ar fi vorba de peste 37 miliarde de dolari).

După căderea regimului Plahotniuc, în iunie 2019, noile autorități de la Chișinău au descoperit că Plahotniuc are identitate moldovenească dublă – cel de-al doilea nume (în baza căruia a obținut și acte de identitate în perioada în care controla guvernarea) fiind Novak Vladislav Vladimir, actele fiindu-i eliberate de către autoritățile moldovene la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.