Mallorca în capcana turismului de masă | Economie | DW | 16.02.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Economie

Mallorca în capcana turismului de masă

Mallorca se confruntă cu o sărăcie pe care nici străinii bogaţi nu o pot împiedica. Sezonul estival nu va salva insula. Economia trebuie reorganizată.

Mallorca speră să aibă parte de turişti

Mallorca speră să aibă parte de turişti

Tom Mardorf este bogat şi recunoaşte acest lucru. El se numără printre privilegiaţii insulei. Din 1996 trăieşte, din nou, în Mallorca, unde deţine două case. Oficial, Mardorf este rezident în Malta. Omul de afaceri german, care comercializează produse naturiste de cosmetică şi suplimente alimentare, este mereu atras de Mallorca. La ultima sa vizită însă, în septembrie 2020, bărbatul în vârstă de 58 de ani a fost şocat: "Sezonul estival extrem de slab a lăsat cicatrici adânci peste tot", povesteşte el. "Sărăcia se extinde rapid".

Mallorca a fost în 2020 prima insulă care s-a redeschis pentru turişti. Dar numai pentru două luni. Apoi, arhipelagul Balearelor a rămas într-un lockdown continuu. Nicio altă zonă autonomă din Spania nu a suferit asemenea pierderi în turism şi în restul sectoarelor precum Mallorca. Aici, 75 din încasări sunt direct legate de turism, iar nivelul de trai şi structura costurilor sunt implicit ridicate. "Dezavantajele turismului de masă devin acum, în mod brutal, vizibile", spune Mardorf.

Tom Mardorf donează alimente săracilor din Mallorca

Tom Mardorf donează alimente săracilor din Mallorca

Şi totuşi, guvernul insulelor Baleare nu vrea să renunţe la măsurile restrictive, decise până în luna martie. Este practic un şpagat pentru a nu periclita turismul din vacanţa de Paşte. Locuitorii insulei protestează în mod regulat împotriva măsurilor stricte anti-pandemie. 

Cele 140 de miliarde de euro alocate Spaniei cu titlul de ajutor din partea Comisiei Europene urmează să ajungă mai degrabă în sectoarele industriale orientate spre viitor. Guvernul insulelor Baleare tocmai a anunţat înfiinţarea unui noi minister care va distribui banii în regiune. Universităţile, cultura şi agricultura se află pe primele poziţii ale listei de priorităţi.

Iniţiative private pentru ajutorarea nevoiaşilor

În contextul dramelor zilnice, Mardorf are sentimentul că este nevoie de el în Mallorca. Se pricepe la bani şi la comerţ. Împreună cu biserica din Santa Ponsa a pus bazele unei bănci de alimente. Din donaţii, alături de alţi 27 de voluntari, reuşește să cumpere alimente pe care le distribuie apoi unui număr de 70 de familii din zonă. Majoritatea celor care donează şi ajută sunt străini care locuiesc pe insula spaniolă.

Unii dintre ei ar putea deveni la un moment dat nevoiaşi şi, chiar şi din acest motiv, se implică în acţiunile caritabile. Printre ei se numără şi Paul Cameron. Cerşetorii nu se văd nici pe plaje şi nici hotelurile goale nu vor fi prea curând ocupate de săraci, spune el, dar "este o sărăcie care se înfiripă uşor-uşor, care îi afectează pe chelneri şi pe angajaţii hotelurilor, dar şi pe arhitecţi şi avocaţi. Vedem tot mai mulţi oameni în Palma, care trăiesc în corturi pe străzi", povesteşte britanicul. El însuşi, alături de soţie şi cei trei copii mici ai lor, de abia reuşește să supravieţuiească din economii.

Bart Mooij alături de asociatul lui în faţa restaurantului din Mallorca

Bart Mooij alături de asociatul lui în faţa restaurantului din Mallorca

Bărbatul de 40 de ani lucra, în mod obşinuit, într-un restaurant. Cât de dramatică este situaţia de acolo ştie Bart Mooij, patronul unui restaurant, care are deja datorii de peste 23.000 de euro numai din neplata costurilor fixe. El reclamă lipsa sprijinului financiar promis de stat: "Am primit maximum 2000 de euro sub formă de ajutor direct. Este o dramă." Nemulţumirile faţă de guvernul din Baleare sunt tot mai evidente.

Dezastruoasa dependenţă de turismul în masă

Problema centrală a insulei Mallorca se regăseşte în trecut. Dictatorul spaniol Franco a transformat ţara în anii '70 într-un paradis al vacanţelor pentru bogaţii nord-europeni, iar Mallorca a devenit o destinaţie pentru turismul de masă, cu staţiuni adaptate exclusiv petrecerilor, precum Ballermann sau Magaluf.

Multă vreme, Mallorca a fost o tiparniţă de bani, care i-a îmbogăţit pe localnici. Au profitat însă şi străinii, care în anii '80 şi '90 au deschis restaurante, hoteluri, cabinete medicale, birouri de avocatură şi agenţii imobiliare. Cu fondurile europene s-au construit mai ales străzi, poduri, reţele de mare viteză şi aeroporturi.

A urmat însă Brexitul, apoi falimentul concernului turistic Thomas Cook şi acum pandemia. Sărăcia nu este direct vizibilă în Santa Ponsa, care reprezintă unul din punctele de atracţie pentru turişti în sud-vestul bogat al insulei. "Numai aici, în provincia Calvia, există circa 60.000 de paturi de hotel", explică Mardorf. Aproape 1500 de gospodării primesc ajutor social de la stat.

Distanţa faţă de străinii bogaţi este tot mai evidentă. Numeroşii scandinavi, americani, britanici şi germani nu se lovesc de sărăcie de la nivelul locuinţelor lor luxoase. Majoritatea proprietarilor de case de vacanţă nu vorbesc spaniolă şi sunt prea puţin integraţi în societatea mallorquină. Există practic lumi paralele.

Profit de pe urma crizei

Sunt însă şi învingători în această criză. Printre ei se numără şi agenţii imobiliari care negociează acum între investitorii străini şi hotelierii aflaţi practic în faliment. În timp ce preţurile în sectorul de mijloc şi cel inferior pe piaţa imobiliară scad, pentru că hotelurile şi restaurantele sunt scoase la vânzare, în lipsa posibilităţii de a plăti creditele, imobilele de lux continuă să fie bine cotate. Mai există încă bogaţi care îşi cumpără imobile în Mallorca. Iar vilele de lux pot fi închiriate la preţuri de nimic, pentru că nimeni nu doreşte ca imobilele să rămână nelocuite.

Imobile de vânzare în Mallorca

Imobile de vânzare în Mallorca

Printre cei care au profitat se numără şi Fabian Dudek, fondatorul firmei Glassdollar, care s-a mutat toamna trecută de la Berlin pe insula spaniolă, "pentru că lockdown-ul este mai uşor de suportat la mare, iar insula este acum mult mai accesibilă". În finca lui trăieşte, în mare parte, izolat.

Cameron, britanicul care ajută la banca de alimente, se confruntă cu sărăcia în fiecare zi:  "35 de procente din cei care solicită ajutorul se află pentru prima oară într-o astfel de situaţie. Sunt extrem de speriaţi, iar viitorul lor este foarte nesigur", spune Cameron. El însuşi s-ar întoarce în Marea Britanie, în ultimă instanţă. "Mallorca este de fapt un loc sigur pentru copiii noştri", adaugă el. "Aici pot creşte fără droguri şi la distanţă de conflictele sociale." Cel puţin până acum, aşa se prezenta insula din Mediterană. Dar criza va schimba şi aici situaţia, după cum crede olandezul Mooij. Nici el nu vrea să părăsească însă Mallorca: "Copiii mei trăiesc aici, aici am investit."