Mai are rost să ne vaccinăm? Cu siguranță! (SpotMedia) | Global | DW | 30.11.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalți

Mai are rost să ne vaccinăm? Cu siguranță! (SpotMedia)

Cătălin Țucureanu, cercetător științific în imunologie și vaccinologie la Institutul „Cantacuzino”, a răspuns la cele mai importante întrebări legate de Omicron, noua variantă de Sars-Cov-2.

Un angajat al unei benzinării din Africa de Sud lângă un ziar care a relatat despre noua variantă a virusului

Un angajat al unei benzinării din Africa de Sud lângă un ziar care a relatat despre noua variantă a virusului

Omicron are peste 30 de mutații și specialiștii se tem că e mai contagios și ar putea ocoli răspunsul imun activat fie prin boală, fie după vaccin.

Țucureanu spune că e dificil la acest moment să fie făcute prognoze clare, pentru că Omicron abia a fost descoperit și numărul de cazuri analizate este încă mic.

Totuși, el ne spune ce se știe până acum și ce e bine să facem pentru a ne proteja.

De ce a fost clasificată Omicron ca variantă de ingrijorare (VOC)?

Varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 a acumulat un număr mare de mutații comparativ cu tulpina parentală.

Unele dintre aceste mutații sunt comune cu unele variante anterioare și pot conduce la infecțiozitate și transmisibilitate crescute, evitarea unor mecanisme de răspuns antiviral și chiar rezistență parțială la anticorpii dobândiți în urma infecției, a vaccinării sau rezistență la unele terapii cu anticorpi monoclonali.

Alte mutații sunt nou întâlnite la această variantă sau au fost observate doar în laborator, așa că efectul lor nu este bine cunoscut, dar sunt observate în proteine/regiuni ale unor proteine importante în biologia virusului.

Cum funcționează toate aceste modificări împreună este dificil de spus în momentul de față. Date suplimentare vor fi disponibile în următoarele săptămâni.

De ce acumulează virusul mutații?

Pe parcursul infecției, virusul trebuie să facă miliarde și miliarde de copii ale codului său genetic. Uneori, în procesul de replicare apar și erori iar unele "litere" sunt "copiate" greșit. SARS-CoV-2 are mecanisme pentru a corecta majoritatea erorilor de copiere, dar nici aceste mecanisme nu pot funcționa perfect iar unele mutații mai scapă.

Majoritatea mutațiilor au un efect minor sau inexistent asupra biologiei virusului și nu prezintă decât interes epidemiologic (amprenta de mutații permite urmărirea circulației virusului în populație).

Dar dacă aceste mutații apărute întâmplator îi oferă virusului un avantaj (ex: transmisibilitate mai mare, capacitatea de a "ocoli" o parte din mecanismele de protecție ale organismului) atunci ele sunt selectate și se propagă mai departe.

Țările în care au fost depistate cazuri de infectare cu noua variantă a coronavirusului

Țările în care au fost depistate cazuri de infectare cu noua variantă a coronavirusului

Sunt principii evolutive clasice, supraviețuirea celui mai adaptat la condițiile de mediu de la un moment dat, dar care se produc acum cu o viteză amețitoare din cauza numărului mare de cazuri de infecție care îi oferă virusului multiple șanse de a se adapta.

Este varianta Omicron mai agresivă?

Este dificil de spus în momentul de față dacă varianta Omicron produce forme mai ușoare sau mai severe de COVID-19 din cauza numărului mic de cazuri înregistrate și a timpului scurt de când aceasta a fost descoperită. De la infecție la dezvoltarea unei forme severe a bolii durează, în general, peste o săptămână iar majoritatea cazurilor identificate până acum sunt la persoane tinere cu risc mai mic de evoluție severă a COVID-19.

Mai multe date vor fi probabil disponibile în viitorul apropiat, dar toate variantele SARS-CoV-2 de până acum au fost asociate cu un risc semnificativ de evoluție severă a bolii. Abordarea precaută de moment ar fi să nu considerăm că infecția cu varianta Omicron ar evolua diferit.

Mai are rost să ne vaccinăm?

Vaccinurile actuale s-au dovedit eficiente împotriva tuturor variantelor virale ce au circulat până acum, în special împotriva evoluției severe a COVID-19, a spitalizării și a deceselor.

Este puțin probabil ca situația să fie total diferită în cazul variantei Omicron și să revenim la perioada pandemiei în care vaccinurile nu erau disponibile.

De asemenea, în momentul de față în Europa și în majoritatea lumii varianta dominantă este Delta, față de care știm deja că vaccinurile actuale protejează.

Dacă Omicron, sau altă variantă ce ar putea fi dominantă pe viitor se vor dovedi capabile să ocolească suficient de mult răspunsul imun dobândit prin vaccinare, vaccinurile actuale pot fi modificate rapid. Nu trebuie să vedem acest lucru ca fiind excepțional. În fond, vaccinurile antigripale sunt adaptate pentru fiecare sezon la tulpinile virale dominante.

Citiți materialul integral AICI.

Vă mai recomandăm