Mai aproape de pace

„Mulţi observatori cu experienţă s-au ferit să-şi pună nădejdea în această conferinţe, date fiind prea frecventele năruiri ale speranţelor investite de atîtea ori în aplanarea conflictului din greu încercatul Orient Mijlociu”, constată ziarul berlinez. „Şi totuşi: dacă premierul israelian Ehud Olmert şi preşedintele palestinian Mahmud Abbas au anunţat că se vor întîlni odată la două săptămîni spre a negocia un tratat de pace s-a efectuat un progres uriaş. Palestinienii n-au obţinut niciodată un calendar atît de concret vizînd crearea unui stat palestinian. Iar israelienii au făcut o uriaşă concesie, acceptînd să negocieze chestiuni legate de statutul final, înaintea îndeplinirii condiţiei fixate de foaia de parcurs, de a se pune capăt terorismului palestinian”.

Die Welt prevede că atacurile extremiste vor lua porpoţii în următoarele luni, întrucît „Hamas şi Djihadul islamic ştiu prea bine că pacea, odată instalată, le-ar răpi raţiunea de a fi. Iar Iranul va face totul spre a-şi ajuta cozile de topor din regiune să torpileze o înţelegere”. In mod vădit, cozile de topor constituie o aluzie la Hamas şi Hizbullah.

Analizînd cauzele revirimentului tratativelor de pace, ziarul relevă că „un eventual acord israeliano-arab ameninţă să izoleze Iranul. Frica de consolidarea extremiştilor l-a determinat pe preşedintele american Goerge Bush să renunţe la politica sa rezervată faţă de Orientul Mijlociu”.

Unele ziare, în special de stînga, precum Sueddeutsche Zeitung din Muenchen se arată sceptice, şi regretă că la Annapolis n-au fost invitaţi şi reprezentanţii grupării teroriste Hamas, ori stăpînii acestora de la Teheran. Tages-Anzeiger de la Geneva deploră de pildă ceea ce crede a fi „încremenirea în vechi modele de gîndire”. Ziarul crede că Israelul n-ar fi făcut suficiente concesii în chestiunea refugiaţilor palestinieni, ori a suveranităţii asupra Ierusalimului. „Nici teama comună de Iran, care i-a adunat pe toţi la Annapolis”, n-ar constitui, potrivit ziarului, „un temei suficient” (pentru relansarea tratativelor).

De cu totul altă părere sunt mulţi analişti occidentali. La Reppublica din Roma relevă că SUA au pus pe picioare un soi de „Sfîntă Alianţă” antiiraniană, întrucît „repulsia faţă de Iranul şiit, care caută să-şi procure arme nucleare mobilizează statele arabe sunite”. Şefa diplomaţiei americane, Rice s-a priceput să fructifice această împrejurare.

Pe fondul masivei prezenţe a statelor arabe la Annapolis, Baseler Zeitung din Eveţia consideră că există „o brumă de speranţă” în conflictul israeliano-arab. Ziarul cere, fireşte, noi hatîruri şi favoruri din partea Israelului, dar şi presiuni sporite din partea Comunităţii Internaţionale, pentru ca, după cum se exprimă ziarul, „concesiile dureroase să fie în fine făcute”.

Dacă Orientul Mijlociu are o şansă de pace, în suburbiile franceze pare să fi izbucnit un nou război. O serie întreagă de ziare abordează noile violenţe din mahalalele Parisului şi ale altor oraşe ale Franţei.

In răstimp, cotidianul conservator german Frankfurter Allgemeine Zeitung publică, sub semnătura lui Iosif Croitoru, un articol pe tema deficitarei abordări a trecutului comunist în statele suedesteuropene. În privinţa României, autorul citează numărul despre „credinţă şi ipocrizie” apărut recent în Dilema veche şi consideraţiile Stelei Giurgianu despre colaborarea unor clerici ortodocşi cu securitatea. In context e vorba despre atmosfera de evlavie şi consecutiva „uşurinţă a transformării celor ce-i acuză (de oportunism) pe ierarhii informatori în persoane vinovate de blasfemie”, precum şi de „opoziţia bisericii ortodoxe române faţă de studierea dosarelor clericilor” securişti sau turnători. „Autoarea consideră pozitiv faptul că noul şef al BOR, patriarhul Daniel.... s-a arătat gata să pună subiectul colaborării preoţilor cu securitatea pe agenda instituţiei sale”, conchide semnatarul articolului din Frankfurter Allgemeine Zeitung.